„Călătoria de răzbunare” a schimbat modul în care oamenii își plănuiesc vacanțele după pandemie

„Călătoria de răzbunare” a schimbat modul în care oamenii își plănuiesc vacanțele după pandemie

În contextul în care tot mai multe țări își redeschid granițele pentru turiștii nerăbdători, o nouă expresie a apărut pe rețelele sociale: „călătoria de răzbunare”. Termenul este folosit pentru a descrie călătorii precum reuniuni de familie, vacanțe de răsfăț și vizitarea din nou a locurilor favorite, transmite CNN.

Cuvântul „răzbunare” are în general o conotație negativă, ceea ce contrazice sentimentul de bucurie pe care mulți oameni îl trăiesc când își fac prima vacanță din ultimii mai bine de doi ani.

Însă ideea de „călătorie de răzbunare” pare să fie mai mult despre bucuria de a călători decât așteptarea unei anumite destinații pentru a compensa.

Poate că „vacanța de răzbunare” poate fi interpretată ca o răzbunare împotriva pandemiei sau chiar împotriva Covid-ului.

„Călătoria de răzbunare este un cuvânt la modă care a apărut în 2021 când lumea a început să se redeschidă iar oamenii au decis să recupereze timpul pierdut”, spune Erika Richter, vicepreședinte la Societatea Americană de Consilieri în Călătorie (ASTA).

Economia României - inflație record și creștere sub jumătate față de anul trecut (Prognoza de primăvară a Comisiei Europene)

După o creștere puternică în 2021, de 5,9%, ritmul creșterii din acest an va fi mult mai mic, de 2,6% arată prognoza de primăvară a Comisiei Europene. Cauzele enumerate de CE sunt inflația ridicată, care erodează veniturile, și războiul din Ucraina, care afectează sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și investițiile. Pentru 2023, Comisia anticipează o ușoară accelerare a creșterii economice, până la 3,6%, pe fondul unei posibile scăderi a inflației.

Comisia Europeană estimează că inflația în acest an va înregistra o valoare record de 8,9% în România, mai mult decât dublu față de 2021 (4,1%), iar pentru 2023 prognozează o scădere până la 5,1%.

Șomajul în România va rămâne la aproximativ 5,5% în 2022, față de 5,6% anul trecut și se estimează un trend descendent și în 2023, până la 5,3%.

Se preconizează că deficitul bugetar va atinge 7,5% din PIB în 2022, mai mare decât în 2021 (7,1%), urmând să scadă până la 6,3% în 2023, astfel încât ponderea datoriei în PIB va ajunge la 52,6% până în 2023.

Ședință ONU. Toată lumea așteaptă un răspuns de la India: mai vrea să hrănească întreaga lume așa cum a promis?

Statele Unite speră că India va reveni asupra deciziei de a interzice exporturile de grâu, care ar accentua problemele legate de lipsa cerealelor în lume, a afirmat luni ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

"Încurajăm ţările să nu restricţioneze exporturile, deoarece credem că orice restricţii asupra exporturilor vor amplifica penuriile alimentare", a declarat Linda Thomas-Greenfield, citată de Agerpres.

"India va fi una din ţările participante la reuniunea noastră (joi) din Consiliul de Securitate şi sperăm că, auzind preocupările exprimate de alte ţări, va putea reconsidera această poziţie" de interdicţie, a spus diplomata americană.

La ședința Consiliului de Securitate al ONU, care va fi prezidată de secretarul de stat american Anthony Blinken, vor participa mai mulți miniştri, printre care Vellamvelly Muraleedharan, ministrul de stat pentru afaceri externe.