Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înrăutăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 2,4% cât estima în aprilie, până la 2,2%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.
Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,7% în 2022, până la 2,2% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,8%. În aprilie, FMI estima un avans de 3,7% al PIB-ului României în 2024.
Pentru 2028, FMI prognozează o creştere a economiei româneşti de 3,7%.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 10,7% şi de 5,8% anul viitor. În aprilie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 10,5% în 2023 şi de 5,8% în 2024.
Prognoze mai pesimiste
Pentru 2028, FMI prognozează o creştere medie anuală a inflaţiei de 2,5%.
De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară, de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,3% din PIB în 2023 şi 7,1% din PIB în 2024. În aprilie, FMI estima un deficit de cont curent de 7,9% în 2023 şi de 7,7% în 2024.
Pentru 2028, FMI prognozează un deficit de cont curent de 6,3%.
În privinţa ratei şomajului, FMI se aşteaptă la un nivel de 5,6% în 2023, similar cu cel din 2022, şi la 5,4% în 2024.
Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), de la la Marrakech (Maroc), care se desfăşoară în perioada 9 - 15 octombrie.
Luna trecută, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi în 2024. Astfel, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o expansiune de 2,5% în 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,2% anul viitor, faţă de un nivel de 3,5% estimat în luna mai, se arată în raport.
Cererea de petrol rămâne un indicator important pentru mersul economiei mondiale, chiar și în contextul în care există presiuni uriașe legate de mediu și de reducerea amprentei de carbon la nivel global. OPEC și Agenția Internațională pentru Energie au viziuni diferite. Organizația de tip cartel consideră că cererea va crește pe termen mediu și lung, în vreme ce AIE se declară mult mai rezervată. Ba chiar se grăbește să declare ”începutul sfârşitului” erei combustibililor fosili.
OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, şi-a revizuit în creştere previziunile pe termen mediu şi lung pentru cererea globală de petrol, spre deosebire de alte previziuni potrivit cărora cererea a atins nivelul maxim, transmite CNBC.
Grupul marilor producători de petrol a spus că sectorul ţiţeiului ar necesita investiţii uriaşe, de 14.000 de miliarde de dolari dacă doreşte să facă faţă acestei creşteri, chiar şi pe fondul unei expansiuni rapide a tehnologiilor de energie regenerabilă.
Prognoza pe termen lung a OPEC privind cererea globală de petrol diferă de cea a Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), principalul organ de supraveghere a energiei din lume. OPEC şi AIE, ambele nume mari din industria energetică, sunt în prezent blocate într-un război al cuvintelor cu privire la nivelul maxim al cererii de petrol.
Previziunile OPEC
În World Oil Outlook 2023, OPEC a declarat că se aşteaptă ca cererea globală să atingă 116 milioane de barili pe zi (bpd) până în 2045, în creştere de la 99,6 milioane de barili pe zi în 2022 şi cu aproximativ 6 milioane de barili mai mult decât a prezis în raportul de anul trecut.
OPEC a precizat că există şi potenţialul ca acest salt să fie şi mai mare. Creşterea va fi susţinută probabil de India, China, alte ţări asiatice, Africa şi Orientul Mijlociu.
Pentru ca prognoza pe termen lung a cererii de petrol să fie îndeplinită, OPEC a spus că ar fi necesare investiţii în sectorul petrolului de 14.000 de miliarde de dolari, sau aproximativ 610 de miliarde de dolari în medie pe an.
Grupul a spus că este ”vital” ca aceste investiţii să fie finalizate, spunând că este benefic atât pentru producători, cât şi pentru consumatori.
Comentarii articol (0)