10 baloane speculative
Sursa: Money.ro
După balonul imobiliar şi criza subprime, există şi alte bule care s-ar putea sparge în curând. Cei de la DailyFinance.com au făcut o listă a celor mai vulnerabile 10 domenii.
1. Aurul. Preţul bulioanelor de aur (monede) a crescut de la 294 dolari/uncie în 1998 la 1.404 dolari/uncie în prezent, o creştere de 377%. "Este cel mai mare şi cel mai rău balon dintre toate", spune Robert Wiedemert, autorul cărţii "Aftershock: Protect Yourself and Profit in the Next Global Financial Meltdown" (După dezastru: Protejează-te şi profită în următoarea criză financiară globală). Aurul nu are nicio valoare intrisecă, scrie Daily Finance. Un indicator care arată că aurul este un balon: pălăvrăgeala de la petreceri despre cumpărarea aurului şi nesfârşitele reclame de la televizor cu oferte de cumpărare a bijuteriilor de aur. ETF-ul (Exchange Trade Fund - fond care emite certificate cu acoperire în aur) SPDR Gold Trust a crescut cu 28% de la începutul acestui an.
Desigur, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte evoluţia aurului şi dacă acesta este o bulă sau nu. În luna iunie a acestui an, Erste Bank a publicat un raport despre aur în care metalul galben era la 2.300 de dolari pe uncie pe termen mediu. De asemenea, investitorii se tem în continuare de inflaţie, mai ales după ce Federal Reserve a tipărit 600 miliarde dolari pentru programul de stimulare fiscală. Recent, chiar şi şeful Băncii Mondiale a spus că următorul sistem monetar internaţional ar trebui să aibe ca referinţă aurul.
2. Piaţa imobiliară din China. Preţurile proprietăţilor imobiliare din China au crescut cu 9,1% în acest an, ceea ce pare mai degrabă a fi spumă decât un simplu balon. Preţurile în creştere generează cerere în creştere, ceea ce arată un semn clar de bulă, spune Vikram Mansharamani, autorul unei cărţi despre bulele financiare ce va fi lansată la începutul anului viitor. În piaţa imobiliară au intrat investitori de toate categoriile, cum sunt ospătarii şi menajerele, care acum cumpără proprietăţi aşteptând ca preţul lor să crească. Investiţiile în imobiliare au ajuns la 3,4 trilioane de yuani (374 miliarde de euro) în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 36,4% faţă de perioada similară de anul trecut, în siuda faptului că guvernul a luat unele măsuri de temperare a pieţei.
Un exemplu de speculă imobiliară este noul oraş Ordos din Mongolia. Acesta a fost construit la aproximativ 30 km de oraşul vechi şi ar trebui să adăpostească un milion de locuitori. În fapt, oraşul este aproape pustiu, deşi casele şi apartamentle construite au fost în mare parte vândute. Oamenii le-au achiziţionat ca investiţie şi nu s-au mutat niciodată în ele, aşteptând ca preţurile să crească.
3. Energia alternativă. Energia solară este în continuare nerentabilă, însă guvernele din întreaga lume alocă subsidii pentru companiile care produc astfel de energie. "Sunt mulți oameni care n-ar trebui să se afle în industria energiei solare", spune Mansharamani. Există 250 de firme de celule solare finanţate cu capital de risc. ETF-ul Market Sectors Solar Energy a crescut cu 100% în acest an, înainte să revină la nivelul anterior.
4. Mărfurile. Poţi să dai vina pe vreme, China ori Fed, dar preţurile mărfurilor au crescut foarte mult în ultimele luni. Preţul grâului a crescut cu 60% în acest an, iar porumbul a crescut într-un ritm similar, asta şi pe fondul unei secete prelungite în Rusia. Totuşi, investitorii sunt atraşi de piaţa mărfurilor alimentare şi este de aşteptat ca speculaţiile să crească şi mai mult preţul. "Atenţia este pe mărfurile alimentare", spune Wiedemer, care spune că o bulă ar putea fi şi în cazul cuprului.
5. Apple. Deşi toată lumea îşi iubeşte iPhone-ul sau iPad-ul, există semnele unui balon şi în cazul Apple. Acţiunile companiei au crescut cu 1.200% din 2001 şi într-un ritm mediu de 50% pe an în ultimii 5 ani, lucru ce aduce destul de mult cu definiţia unei bule.
Industria în care activează Apple este una foarte competitivă, unde şansele ca un produs nou apărut să le facă pe celelalte să pară învechite sunt mari.
„Apple este companie de înalt design. Dacă şeful Steve Jobs pleacă sau moare, cred că vor avea probleme în a menţine acel incredibil simţ al modei, astfel că timpul său va trece”, spune Wiedemer.
6. Reţelele sociale. Facebook are 500 milioane de membri, dar nimeni nu ştie cât valoarează de fapt. Unii estimează că valorea de piaţă a companiei ar putea ajunge până la 35 miliarde dolari, însă compania nu este listată la bursă, astfel că nu a vem un indicator exact al valorii acţiunilor. Despre Twitter, companie care nu prea are niciun venit, se estimează că ar valora 1,5 miliarde dolari, iar pentru LinkedIn se estimează o valoare de piaţă de 1,4 miliarde dolari.
“Nu există repere clare ori metode care să arate investitorilor cât valorează [aceste companii]. Când ai atâta lipsă de claritate, aproape totul este posibil”, spune Mansharamani.
Mulţi încearcă să determine cât vor valora aceste companii peste câţiva ani şi apoi reduc suma aceea la un preţ rezonabil pentru acum, spun cei de la dailyfinance.com, care amintesc de aşteptările mari ale invesitorilor dinainte de criza dot.com.
7. Acţiunile de pe pieţele emergente. Această clasă de acţiuni a crescut cu 146% în ultimii doi ani.”Suntem aproape de jumătatea drumului spre o eventuală bulă gigantică pe pieţele emergente”, spune Barton Biggs, fostul preşedinte al Morgan Stanley Asset Management, care a prezis balonul de pe piaţa acţiunilor americane de la sfârşitul anilor ’90. Ţări precum Indonezia, Australia, Rusia şi Brazilia cresc într-un ritm sălbatic – deşi în economia mondială creşterea este infimă – în special datorită preţurilor mari ale mărfurilor, un alt sector definit ca speclativ.
“Am toate motivele să cred că asta se va termina cu o bulă”, spune Mansharamani.
8. Companiile mici din IT. Au trecut doar 10 ani de la spargerea primului balon din industria tehnologiei, dar companiile din IT care au cash cumpără foarte puternic companii mai mici, fără a se uita la preţul plătit.
Spre exemplu, Hewlett-Packard a intrat într-un război al ofertelor cu Dell pentru achiziţia 3Par - o mică firmă ce oferea soluţii de stocare pentru computere – şi a ajuns să plătească suma fabuloasă de 2,4 miliarde dolari, de 325 ori mai mult decât profitul net micii companii înainte de impozitare al firmei.
9. Dolarul american. Deşi dolarul s-a deperciat cu 10% în acest an faţă de euro, Wiedemer crede că moneda americană se află într-un teritoriu al baloanelor. Acesta crede că bula se va sparge atunci când străinii vor înceta să mai cumpere active americane de tipul acţiunilor sau obligaţiunilor. “Străinii vor spune: sunt îngrijorat de inflaţie – mă veţi plăti înapoi cu dolari care valorează mai puţin decât am investit. Deşi China ar puta să ţină bondurile în dolari pentru totdeauna, fondurile de pensii din Japonia şi companiile de asigurări din Europa vor înepe să scape de dolari la primele creşteri ale inflaţiei în SUA”, spune Wiedemer.
10. Datoria publică a SUA. “Când această balon se va sparge, ai rămas fără baloane – nimic nu mai este prea mare ca să cadă”, spune Wiedemer. Balonul datoriei creşte foarte repede şi va continua să crească, spune acesta. Practic, nu există nicio şansă ca guvernul SUA să plătescă vreodată cele 13,7 trilioane dolari pe care le datorează, în special străinilor, iar aceştia se vor opri la un moment dat din a mai cumpăra. Balonul se sparge atunci când guvernul are probleme în a-şi mai vinde datoria , aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Irlandei şi Greciei.
În loc să mai împrumute, guvernul va începe să tipărească bani, lucru care se întâmplă chiar acum. Bilanţul Fed a crescut de la 800 miliarde în 2008 la 2,2 trilioane dolari, iar banca centrală a SUA tocmai a tipărit 600 miliarde dolari, astfel că “medicamentul [numit stimulus] s-a transformat în otravă”.
CE SE INTAMPLA IN ROMANIA – in prezent
sursa-net.ro
Banca Mondială: -zice:”românilor, cheltuiți imens!....”#-o
De doi ani de zile, autoritățile române vin cu preziceri de un optimism dement. De fiecare dată au fost sprijiniți de către FMI. Și de fiecare dată au dat-o-n bară.
In 2009 au zis ca economia va crește cu 2%, și a scăzut cu 7%. In 2010, au zis iar că economia o să crească cu 1%, și a scăzut cu 2%. Tot in 2009, au zis că România iese din criză în octombrie (suntem in noiembrie 2010 și criza nu s-a speriat). De aceea, în 2009 și 2010, bugetele României n-au avut nici o legătura cu realitatea. Dar în baza acestor preziceri, guvernul și-a permis să nu taie salariile și pensiile la jumătate și să nu concedieze 600.000 de bugetari, cum ar fi trebuit.
Acum ei zic că, în 2011, economia o să crească cu 1% și că fondul de salarii o să rămână de 39 de miliarde de lei – același ca anul acesta. Aiurea! In realitate, România o sa aibă mult mai puțini bani! O să scadă și exporturile, și investițiile străine, și banii căpșunarilor, și piața internă. De fapt, au și scăzut deja.
Exporturile de Dacii scad!
Dacia este exportatorul numărul 1 din România. De fapt, toată economia României a ajuns să se agațe într-un singur cui: Dacia, o uzina 12.000 de angajați. Iar principalul client al Daciei a fost Germania. Datorita programului “Rabla” de acolo. Numai că Angela Merkel a oprit programul! Statul german nu mai are bani de masuri anticriză. Așa că, o felie groasă din impozitele plătite de Dacia la bugetul statului, o să cam dispară.
Adio și îngrășămintele românești!
Ioan Niculae primea pana acum gaze subvenționate de stat. Altfel, îngrășămintele românești n-ar fi avut succes la export. In clipa când guvernul a anunțat ca toata lumea trebuie sa plătească același preț la gaze, miliardarul a arătat ca “afacerea” lui e incapabilă să supraviețuiască fără stat: a anunțat că dă afară 7000 de oameni și că închide toate combinatele chimice “afară de unul”. Partea bună aici este că măcar statul a scăpat de niște subvenții!
Și cu asta, s-a rezolvat problema exporturilor!
Investiții străine? Intr-o țară de socialiști nebuni?
Sigur că guvernul e disperat sa vina investitori străini. A rămas fără vaca de muls, exact înainte de alegeri. Dar nu s-a întâlnit hoțul cu prostul! Ce om de afaceri e nebun să pornească o afacere într-o țară unde angajații au mai multe drepturi ca patronii lor, iar taxarea locului de muncă este printre cele mai mari din Europa? Uite investițiile străine:
• 2008: 8.5 miliarde de euro investiții străine
• 2009: 4.5 miliarde investiții străine
• 2010: 1 miliard investiții străine (pe primele 6 luni)
Ce investiții or să fie in 2011? Probabil zero barat! România își pierde deja și investitorii români.
Banii căpșunarilor? Poate în visele politrucilor!
In 2008, căpșunarii au trimis in România, 9.3 miliarde dolari. In 2010, doar 4.5 miliarde dolari, zice Banca Mondiala. Asta pentru că majoritatea și-au luat deja familiile din țară și au spus adio României! Iar numărul acestora va creste. Credeți că o sa se mai întoarcă vreunul, din țările capitaliste, la socialismul vostru? Hehehe….
Vă salvează piața internă? După ce ați distrus IMM-urile?
• 2008: 13.000 de firme au dispărut din economie
• 2009: 136.000 de firme dispărute din economie
• 2010: 225.000 de firme dispărute din economie (și asta doar in primele 6 luni). Până la sfârșitul anului vor muri probabil 400.000 de firme.
Ce a însemnat asta pentru oameni? Intre 2009-2010, peste 400.000 au fost dați afară din sectorul privat! Adică de 20 de ori mai mult decât în amărâta voastră de “reformă” a sectorului bugetar.
O să împrumutați iar? Păi nu vă mai dă nimeni!
Mihai Tănăsescu a spus clar: FMI nu mai dă nici un ban României în 2011. (vezi articolul S-a închis și robinetul FMI). Ați încercat să luați de la bani de la bănci, dar ultimele două emisiuni de obligațiuni au fost un eșec. Cine sa împrumute o țară care e pe locul 8 în topul țărilor cu cel mai mare risc de faliment? Spania a încercat și ea sa iasă pe piață cu obligațiuni și n-a obținut nici măcar 1 euro. Iar economia Spaniei e mult deasupra României (că nu spaniolii vin la muncă în România, ci invers).
Banii sunt o marfă neprețuită în clipa asta, și cine-i are, nu e nebun să-i dea cadou statului român, ca să aibă din ce plăti el pensii și salarii. Ia mai stați, bă, românilor, și fără pensii și salarii!
Legile și hotărârile judecătorești or să fie călcate in picioare!
In primul rând, de către stat. I-am auzit pe acei lideri de sindicaliști (toți – Marica, Hăncescu, Nistor și restul găștii) cum strigau disperati de bucurie că :”un tribunal județean a declarat ilegală scăderea salariilor”.
Ei,da,au avut si ei o „bucurie fantastica”,insa va veni si urmarea nefasta,cand or aibă o surpriză :-” vor ramane cu decizia în mână”, ca sa zic așa.
Și n-au decât sa o priveasca ori sa o citeasca cât vor, că tot n-o să curgă bani din ea!
Pentru că o economie nu se bazează pe voturi.
Se bazează pe bani.
Poate se așează toți bugetarii la coadă la casieria tribunalului!
Eu mă bucur când văd statul român cum își încalcă legile și Constituția lui socialistă. Pentru că asta îi încurajează și pe oameni sa le încalce (că n-om fi noi mai fraieri).
Asta înseamnă mai multă muncă la negru, evaziune fiscală, pe scurt: haos. Exact așa se prăbușește un stat social. Exact așa vine capitalismul: cu forța.
In 2011 veți trai într-o altă Românie. Nu e o simplă “propunere”, iar voi n-aveți drept de vot aici. Aceasta este realitatea-din pacate ...in ROMANIA.
Și se întâmplă cu voia, sau fără voia voastră!,doar cel de sus.....ne mai poate ajuta !
Cel mai recent răspuns:
rodica_post , utilizator
09:08, 16 Noiembrie 2010