BERD a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi 2024

BERD a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi 2024

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi în 2024, potrivit unui raport publicat miercuri de instituţia financiară internaţională.

Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o expansiune de 2,5% în 2023.

Creşterea ar urma să accelereze la 3,2% anul viitor, faţă de un nivel de 3,5% estimat în luna mai, se arată în raport.

BERD se aşteaptă la o creştere a economiei de 2,4% în 2023 şi de 3,2% în 2024, în regiunea sa de activitate

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se aşteaptă ca avansul economiei în regiunea sa de activitate - care acoperă aproximativ 40 de economii şi se întinde din Kazahstan în Ungaria şi Tunisia - să fie de 2,4% în 2023 şi de 3,2% în 2024, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Consumul de gaze în Europa emergentă a scăzut cu peste 20% în iarna din 2022/2023, după ce reducerea livrărilor din Rusia a majorat preţurile energiei. Dar chiar dacă preţul gazelor în Europa a revenit la nivelul de la începutul anului 2021, rămâne de aproape patru ori mai ridicat decât preţul gazelor din SUA, se arată în raportul BERD publicat miercuri."Ţările sunt pe un trend dezinflaţionist, dar va mai dura până vor reveni la obiectivele lor privind inflaţia", a declarat pentru Reuters Beata Javorcik, economist şef al BERD.

Industria europeană şi-a redus activitatea în sectoarele unde se folosesc intensiv gazele, cum ar fi materialele de construcţii, produsele chimice, metale şi hârtie, în timp ce a sporit activitatea în sectoarele cu o producţie mai puţin intensivă la nivel de emisii de dioxid de carbon, cum ar fi echipamentele electrice, fabricarea maşinilor şi producerea de medicamente.

Instituţia financiară internaţională previzionează că inflaţia în regiunea sa de activitate s-a situat în medie la 9,7% în iulie, de la nivelul de vârf de 17,5% în octombrie 2022.

Oamenii de afaceri se așteaptă ca prețurile să crească în construcții și comerțul cu amănuntul (INS)

Managerii se așteaptă ca, până în noiembrie, prețurile să crească în construcții și comerțul cu amănuntul, arată Institutul Naţional de Statistică (INS). De asemenea, oamenii de afaceri estimează că activitatea în industria prelucrătoare şi în comerţul cu amănuntul va avea o creștere moderată, în timp ce numărul angajaților în industria prelucrătoare, construcţii şi în servicii să rămână stabil. 

”Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, arată datele INS.

Industria prelucrătoare

În cadrul anchetei de conjunctură din luna septembrie 2023, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni creştere moderată a volumului producţiei (sold  conjunctural +6%).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).

Construcţii

Potrivit estimărilor din luna septembrie 2023, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%).

Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -2%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +27 %).

Prețul petrolului urcă accelerat. A crescut cu 3% într-o singură zi, din cauza îngrijorărilor legate de ofertă

Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 3%, în cursul zilei de miercuri. Pe piață există temeri legate de ofertă, în contextul în care OPEC+ a anunțat reduceri ale producției, iar stocurile din SUA au scăzut mai mult decât estimau analiștii.

Preţurile petrolului au crescut cu aproximativ 3% miercuri, după ce stocurile de ţiţei din SUA au scăzut mai mult decât erau aşteptările, amplificând îngrijorările legate de ofertă, pe fondul reducerilor de producţie ale OPEC+, transmite Reuters.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au depăşit 97 dolari pe baril, urcând ulterior cu 2,55 dolari până la 96,51 dolari pe baril. Contractele futures pentru ţiţeiul (WTI) West Texas Intermediate, din SUA, au urcat cu 3,16 dolari, până la 93,54 dolari.

Ambele benchmarkuri au atins cel mai ridicat nivel din acest an în tranzacţiile intraday.

Stocurile de ţiţei din SUA au scăzut săptămâna trecută cu 2,2 milioane de barili, până la 416,3 milioane de barili, au arătat datele guvernamentale, în comparaţie cu aşteptările analiştilor dintr-un sondaj Reuters, privind o scădere de 320.000 de barili.

Stocurile de ţiţei de la Cushing, Oklahoma, centru de stocare şi punctul de livrare pentru contractele futures pentru ţiţei din SUA, au scăzut cu 943.000 de barili în cursul săptămânii, până la puţin sub 22 de milioane de barili, cel mai redus nivel din iulie 2022, arată datele.

Scumpiri la pompă, așteptate și în România

În acest context, sunt așteptate alte scumpiri la pompă și în România. Deja, prețurile de la benzină și motorină au urcat. Luni, 25 septembrie, spre exemplu, prețul mediu pentru un litru de motorină standard era de 7,74 lei, în timp ce un litru din cel mai ieftin sortiment de benzină se vindea, în medie, cu 7,37 lei.

Motorina a mai atins acest maxim, fără să-l depășească, în ianuarie 2023. Când vine vorba de benzină, ultima dată când acest carburant s-a vândut cu un preț asemănător cu el din prezent a fost în august 2022. Comparativ cu luna trecută, prețul mediu al unui litru de benzina s-a majorat cu 2,1%, ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costă astăzi cu 7,5 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile.