Modificarea modificarii Legii drepturilor de autor

In decurs de un an, Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe a suferit o noua modificare de anvergura. Majoritatea interventiilor vizeaza clarificarea textelor de lege, dar sunt si modificari care vizeaza substanta legii si care urmaresc, printre altele, rezolvarea unor conflicte aparute intre organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor si utilizatorii acestora.
Avocat Laurentiu Popescu, Societatea de avocatura Voicu & Filipescu

Anul trecut, Guvernul Romaniei a adoptat OUG nr. 123/ 2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin care se urmarea armonizarea legislatiei romane cu acquis-ul comunitar privind drepturile de autor si drepturile conexe. Adoptarea acestui act normativ a creat nemultumiri in randul utilizatorilor de drepturi de autor si drepturi conexe, in special in cazul societatilor care au ca obiect de activitate retransmiterea prin cablu a programelor de televiziune, a televiziunilor si a posturilor de radio. Principala nemultumire era legata de procentul din veniturile lor pe care societatile de gestiune colectiva il solicita cu titlu de compensatie pentru utilizarea drepturilor de autor.

Nemultumirile cablistilor, rezolvate
O alta modificare adusa de OUG nr. 123/2005 da satisfactie societatilor care au ca obiect de activitate retransmiterea prin cablu a programelor de televiziune.

Aceste societati au protestat in numeroase randuri atat cu privire la modificarile aduse de OUG nr. 123/2005, in special cu privire la eliminarea procentului maxim ce putea fi solicitat de organismele de gestiune colectiva din incasarile realizate prin abonamente si lipsa oricarui criteriu de corelare a continutului grilei de programe cu modul de calcul al remuneratiei datorate pentru retransmisia prin cablu.

S-a aratat ca organismele de gestiune colectiva solicita ca remuneratie plata a 17% din valoarea abonamentului lunar la cablu, contrar practicii din Uniunea Europeana care a stabilit acest procent la 2%. Mai mult, operatorii de cablu sunt nemultumiti ca trebuie sa plateasca remuneratia de retransmisie inclusiv pentru programele romanesti din cota obligatorie de 25% din numarul total de programe care sunt retransmise, conform prevederilor din Legea audiovizualului.

Nu in ultimul rand, trebuie mentionat faptul ca nemultumirea operatorilor de cablu a fost marita si de eliminarea colectorului unic introdus de Legea 285/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Eliminarea acestuia a dus la cresterea costurilor de colectare a remuneratiei pentru retransmisie, care in prezent este realizata de sapte organisme de gestiune colectiva, structuri administrative paralele care strang de la aceiasi utilizatori procente diferite aplicate asupra acelorasi venituri. Aceste costuri suplimentare duc, implicit, la cresterea procentului solicitat de organismele de gestiune colectiva din valoarea abonamentului.

Legea nr. 329/2006 da satisfactie societatilor care realizeaza retransmisia prin cablu, rezolvand, practic, toate nemultumirile acestora. Astfel, legiuitorul a reintrodus colectorul unic care este desemnat de catre organismele de gestiune colectiva si a stabilit ca operatorii de cablu si organismele de gestiune colectiva vor negocia o singura metodologie de calcul a remuneratiei pentru retransmisie.

Mai mult, in ceea ce priveste calculul acestei remuneratii, s-a stabilit cu titlu de principiu ca (i) nu sunt luate in calcul programele a caror retransmitere prin cablu este obligatorie conform legii si (ii) ca in cadrul negocierilor pentru stabilirea metodologiei de calcul a remuneratiei se va tine cont de practica europeana.

Functionarea organismelor de gestiune colectiva
Alte modificari vizeaza modul de functionare a organismelor de gestiune colectiva. Astfel, comisionul reprezentand cheltuielile de colectare, pe care aceste societati il pot opri din sumele colectate in numele titularilor drepturilor de autor sau conexe, a fost redus de la 30 la 15%.

De asemenea, se limiteaza libertatea de negociere a acestor societati, care nu vor putea solicita remuneratii pentru drepturile conexe mai mari de o treime din remuneratiile negociate pentru drepturile de autor cu aceeasi categorie de utilizatori.

Pentru a asigura respectarea acestor dispozitii legale si a celorlalte reguli privind gestiunea colectiva, Legea nr. 329/2006 stabileste in premiera ca incalcarea acestor norme constituie infractiune, care se poate pedepsi cu inchisoare de la o luna la doi ani sau amenda penala.

Remuneratia cuvenita titularilor de drepturi
Cu privire la regimul juridic al remuneratiei cuvenite titularilor de drepturi de autor pentru copia privata au intervenit importante modificari. Astfel, conform OUG nr. 123/2005, producatorii si importatorii de aparate si suporturi care permit reproducerea operelor trebuiau sa negocieze remuneratia compensatorie pentru copia privata cu organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor. Noutatea adusa de acest act normativ a fost ca partile puteau sa negocieze in mod liber cuantumul remuneratiei fara nicio ingradire legala.

Se pare ca, in practica, aceasta optiune a legiuitorului nu a facut decat sa creeze un conflict intre producatori si importatori, pe de o parte, si organismele de gestiune colectiva, pe de alta parte, parti care nu au putut sa cada de acord cu privire la cuantumul remuneratiei compensatorii pentru copia privata.

In acest context, prin Legea nr. 329/2006 s-a stabilit ca producatorii si importatorii de aparate si suporturi vor negocia cu organismele de gestiune colectiva numai lista aparatelor concepute pentru realizarea de cópii si a suporturilor pe care pot fi realizate aceste cópii. In ceea ce priveste remuneratia compensatorie, conform art. 107 alin. 8, aceasta urmeaza a fi calculata prin aplicarea urmatoarelor cote procentuale la valoarea in vama sau la valoarea fara TVA a aparatelor sau suporturilor:
a) coli de hartie pentru copiator, format A4: 0,1%;
b) alte suporturi: 3%;
c) pentru aparate: 0,5%.
Regretabil este modul in care legiuitorul a inteles sa redacteze modificarile aduse art. 107 din Legea nr. 8/ 1996. Astfel, din cuprinsul alin. 4 al acestui articol rezulta ca producatorii si importatorii de aparate si suporturi vor negocia cu organismele de gestiune colectiva lista aparatelor si suporturilor pentru care se datoreaza remuneratia pentru cópia privata, precum si cuantumul acestei remuneratii. Pe de alta parte, din alin. 6, 8 si 9 ale art. 107 rezulta in mod clar ca negocierile urmeaza a viza numai lista aparatelor si suporturilor si nicidecum cuantumul remuneratiei.

Credem ca aceasta redactare defectuoasa a art. 107 din Legea 8/1996 nu va face decat sa creeze interpretari divergente si, astfel, este posibil sa dea nastere la noi conflicte intre producatori si importatori, pe de o parte, si organismele de gestiune colectiva, pe de alta parte.
#PAGEBREAK#
Mai multe drepturi pentru invatamant
Legea nr. 329/2006 vine sa inlature o omisiune grava care era de natura sa ridice costurile invatamantului si, in acelasi timp, sa limiteze accesul romanilor la informatia scrisa.

Astfel, in lege se arata ca imprumutul operelor realizat prin intermediul bibliotecilor nu poate fi conditionat de consimtamantul autorului, dar acesta are dreptul la o remuneratie echitabila. Conform OUG nr. 123/2005, au fost exceptate de la obligatia de a plati aceasta remuneratie numai bibliotecile institutiilor de invatamant cu acces gratuit. In aceste conditii, practic aproape toate bibliotecile din Romania au fost obligate sa plateasca remuneratia pentru imprumut catre titularii drepturilor de autor. Mai mult, in cazul institutiilor de invatamant, a devenit neclar daca acele institutii care percep taxe de scolarizare includ sau nu in aceasta taxa si o taxa de utilizare a bibliotecii, pe care sunt obligate sa o puna la dispozitia elevilor si studentilor lor.

Pentru a inlatura aceste neclaritati si pentru a facilita accesul romanilor la cultura scrisa, Legea nr. 329/2006 excepteaza de la plata remuneratiei echitabile pentru imprumut toate bibliotecile institutiilor de invatamant, indiferent daca au acces gratuit sau nu, precum si bibliotecile publice cu acces gratuit.

O alta modificare vizeaza limitarea dreptului de autor. Astfel, conform Legii nr. 329/2006 titularul dreptului de autor nu se poate opune transformarii operei sale daca rezultatul transformarii este o prezentare rezumativa a operei in scop didactic, cu mentionarea autorului. Este evident ca prin aceasta modificare legiuitorul a urmarit sa faciliteze crearea manualelor scolare.

Cesiune reziliata, nu anulata
In ceea ce priveste regimul juridic al contractului de cesiune a drepturilor de autor a intervenit o singura modificare notabila. Astfel, conform art. 34 din Legea nr. 8/1996 contractul de cesiune trebuie sa prevada drepturile patrimoniale de autor transmise si sa mentioneze, pentru fiecare dintre acestea, modalitatile de utilizare, durata si intinderea cesiunii, precum si remuneratia titularului dreptului de autor.

In formularea data acestui articol de catre OUG nr. 123/2005, omisiunea de a insera in contractul de cesiune clauze care sa determine modalitatile de utilizare a operei, durata si intinderea cesiunii sau remuneratia titularului dreptului de autor dadea dreptul persoanei interesate sa solicite anularea contractului. Prin Legea nr. 329/2006 sanctiunea anularii este inlocuita cu sanctiunea rezilierii contractului de cesiune.

Nu intelegem care a fost ratiunea legiuitorului pentru efectuarea acestei modificari, intrucat, in dreptul roman, rezilierea unui contract intervine numai ca urmare a neexecutarii culpabile de catre una dintre parti a obligatiilor ce ii revin conform contractului. Or, faptul ca partile nu au inserat in contract clauzele mai sus-mentionate nu poate fi interpretat ca o incalcare a obligatiilor contractuale, fiind, in realitate, o incalcare a unei norme imperative ce reglementeaza forma contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor.

Teoria juridica a aratat in mod constant ca incalcarea unei norme legale care reglementeaza forma juridica a unui contract atrage nulitatea contractului si nicidecum rezilierea acestuia. In acest sens, credem ca legiuitorul roman a gresit modificånd sanctiunea prevazuta pentru incalcarea dispozitiilor art. 34 din Legea 8/1996, fapt care poate da nastere la interpretari contrare cu privire la natura juridica a acestor dispozitii.

Complicii denuntatori ai infractiunilor scapa de pedeapsa
Legea nr. 329/2006 aduce o noutate importanta in domeniul reprimarii infractiunilor care aduc atingere drepturilor de autor. Astfel, Legea nr. 329/2006 stabileste ca nu va fi pedepsita persoana care, mai inainte de a fi inceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau intelegere in vederea comiterii infractiunilor la legea drepturilor de autor.

In acest fel, legiuitorul incearca sa gaseasca metode eficiente pentru limitarea infractionalitatii care vizeaza incalcarea drepturilor de autor, incurajand delatiunea prin imunitate penala. Este de remarcat ca persoana care isi denunta complicii va fi exonerata de raspunderea penala, dar nu si de raspunderea civila. Astfel, aceasta va raspunde in solidar cu complicii sai pentru prejudiciul cauzat prin savarsirea acestor infractiuni.