avocatnet.ro 
Articol scris de Diana Roșu, Anca Lungeanu și Cosmin Boare
Ca ordin de mărime, piața de NFT ajunsese la 2,5 miliarde de dolari la jumătatea anului 2021, față de 13,7 milioane de dolari în perioada similară din 2020, potrivit unui studiu ”Non-Fungible Tokens (NFTs): Legal, tax and accounting considerations you need to know” realizat de rețeaua internațională a PwC. Acest lucru poate fi atribuit atât creșterii prețurilor cripto în timpul anului, creând un interes substanțial, cât și adoptării continue pe piața de larg consum a criptomonedelor. NFT-urile au servit astfel drept catalizator pentru adoptarea în masă a criptomonedelor pe piață în 2021, iar sectorul a atras un interes substanțial din partea investitorilor – acaparând 14% din toate tranzacțiile de strângere de fonduri din 2021. Previziunile pentru anul 2022 arată o continuare a creșterii tranzacțiilor de strângere de fonduri.
În urma scăderii dramatice a multor criptomonede la mijlocul lunii mai 2022, inclusiv a celor mai puternice precum Bitcoin, Ethereum sau Terra-Luna, pierderea s-a reflectat și în piața NFT-urilor, cu deprecieri de minim 50%. În acest context și având în vedere evoluția constantă a ecosistemului virtual, din punctul nostru de vedere, cel mai important pas în procesul de transformare și de acceptare a noii realități virtuale ca parte a realității noastre constă în pseudo-reglementarea activelor digitale – indiferent de forma pe care o iau. Până la o reglementare clară, niciun principiu general aplicabil nu va fi suficient și de încredere în lipsa unei analize particulare a sferei complete de implicații juridice, contabile și fiscale dacă se va dori lansarea și participarea la un proiect de succes. Întrucât acest domeniu este de actualitate, având la bază o tehnologie relativ nouă care nu este pe înțelesul publicului larg, suntem siguri că o potențială investiție necesită o colaborare a emitentului (care cunoaste cel mai bine ecosistemul și fluxurile din tranzacții) cu un consultant specializat în toate ariile prezentate mai sus (contabil, juridic și fiscal).
Despre ”NFT-uri”
Jetonul nefungibil este un activ digital unic și non-interschimbabil, care poate să fie înregistrat și tranzacționat pe un blockchain (o infrastructură tehnologică folosită pentru a distribui NFT-urile și care stochează informațiile disponibile despre acestea sub formă de portofele digitale). Cea mai cunoscută rețea blockchain este Ethereum, dar au devenit cunoscute și alte platforme precum Solana, Elrond, Flow by Dapper Labs. Jetoanele nefungibile pot fi forme de artă virtuală încorporate în codul propriu-zis al operei virtuale create de autor, dar se doresc a fi și o dovadă de deținere sau un titlu de proprietate asociat unui bun din „lumea reală” (per a contrario față de lumea virtuală).
Token-urile nefungibile au apărut din dorința utilizatorilor de platforme digitale de a colecta artă digitală sau de a socializa într-o comunitate dedicată (de ex. avatare digitale care pot fi folosite ca imagini de profil pe platformele de socializare sau ca drept de acces la evenimente cu circuit închis organizate pentru deținători). Potențialul și popularitatea lor a dus la transformarea dintr-un perceput instrument de socializare în oportunitate de finanțare, de investiție sau de optimizare a cash-flow-ului.
Există mai multe tipuri de NFT. Unul din ele este „arta degenerativa”, cea mai cunoscută din acest tip fiind Artblocks (este un proiect NFT conceput de Ethereum care generează piese de artă digitală originale prin intermediul unui algoritm). O altă formă de NFT este „profile picture” sau „PFP”, cea mai notabilă colecție PFP fiind „Crypto Punks”, care a fost creată de Larva Labs. Crypto Punks este o colecție de 10.000 de avatare pixel art generate în mod unic (fiecare avatar vine cu combinații unice de caracteristici generate aleatoriu care se presupune că reprezintă diferite personalități).
Aspecte juridice, contabile și fiscale
Din punct de vedere juridic, este în interesul tuturor părților participante în procesul de demarare a unui proiect NFT să aibă în vedere următoarele considerente juridice și de reglementare:
- proprietatea intelectuală – având în vedere natura lor nesubstituibilă, NFT-urile pot fi considerate o soluție unică pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
- termenii contractuali – ca parte a strategiei de protejare a drepturilor creatorului, condițiile de vânzare și/sau de utilizare sunt de o importanță majoră. Un contract solid și cuprinzător va asigura o protecție adecvată a drepturilor aferente NFT-urilor.
În România, obligația expresă de raportare în scopul prevenirii practicilor de spălare de bani introdusă în aprilie 2022 menționează că entitățile raportoare (furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare; furnizorii de portofele digitale) au obligația de a notifica Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, exclusiv electronic, cu privire la începerea, suspendarea sau încetarea activității, în termen de 15 zile de la data începerii, suspendării sau încetării activității.
! Efectele juridice ale aderării la un astfel de contract în calitate nu numai de emitent, dar și de proprietar, revânzător, deținător de platformă de tranzacționare vor trebuie analizate cu precădere din prisma ecosistemului transfrontalier care este implicit NFT-ului (adică un cumul de jurisdicții cu reglementări diferite care vor interacționa cu legea contactului).
Analiza din punct de vedere contabil trebuie făcută luând în considerare că NFT-urile sunt disponibile într-o varietate de forme. Pe de o parte, considerentele contabile variază atât în funcție de drepturile și obligațiile create, în funcție de deținător sau de creator, cât și de natura comercială (ex. un NFT ar putea fi contabilizat de către un deținător ca activ necorporal, activ financiar, stoc sau acord de licență de proprietate intelectuală).
Din punct de vedere fiscal, următoarele aspecte trebuie să fie avute în vedere luând în considerare modelul de afaceri, natura tranzacțiilor, tratamentul contabil: impozitul pe veniturile nerezidenților și beneficiarul efectiv, contribuabilul (cumpărător principal vs. secundar sau ambele), momentul recunoașterii veniturilor, exigibilitatea fiscală, baza fiscală – activ sau cheltuială, deduceri aplicabile și TVA.
Util: Ghid ANAF: Ce obligații fiscale au cei care obțin venituri din tranzacționarea NFT
unknownamethyst