Analiza respectării standardelor ESG, inclusiv a celor din sfera fiscală, e o necesitate în procesul premergător unei tranzacții

Articol scris de Daniela Dinu, Director, PwC România, Ala Popa, Manager, PwC România, și Adina Oprea, Managing Associate Lawyer, D&B David și Baias.

Astfel, companiile capabile să dovedească sustenabilitatea afacerii lor și contribuția lor la construirea unei economii și a unei societăți durabile vor dobândi un avantaj competitiv într-o piață a tranzacțiilor dinamică. Apare astfel necesitatea verificării atingerii obiectivelor ESG prin intermediul analizelor de tip due diligence sau a testelor care stabilesc ratingurile ESG, astfel de instrumente având rolul de a sublinia gradul de responsabilitate socială al companiei.

În acest sens, la începutul anului 2022, Comisia Europeană a adoptat o propunere de directivă privind diligența necesară a companiilor în materie de durabilitate, al cărei principal scop este acela de a obliga companiile să identifice și, după caz, să prevină, să pună capăt sau să atenueze efectele negative ale afacerii lor asupra drepturilor omului, precum și asupra mediului.

În acest context, nu e de mirare că analiza obiectivelor ESG, inclusiv a celor din sfera fiscală, este astăzi parte integrantă a procesului de „due dilligence”, premergător unei tranzacții de tip M&A sau de finanțare, fiind, astfel, un factor care are impact în mod direct în valoarea unei companii. 

În domeniul fiscal, taxele și impozitele plătite de o societate vorbesc despre integritatea acesteia și cum anume contribuie ea la bunăstarea economiei și a comunității în care activează. De aceea, companiile trebuie să se asigure că au implementate strategii fiscale coerente, procese și sisteme de control intern, inclusiv cu privire la diverse raportări de ordin fiscal, aceasta în condiții de atenție sporită venită din partea autorităților fiscale, dar și a publicului larg (consumatori, media etc.). 

În contextul raportării publice country by country, recent adoptată la nivelul Uniunii Europene, gestionarea riscului reputațional asociat comportamentelor nesustenabile din punct de vedere fiscal este un element prioritar pe agenda managementului executiv al companiilor. 

Companiile care adoptă o direcție sustenabilă aliniată principiilor ESG deja sunt recompensate de creșterea preferinței consumatorilor, interesul investitorilor, atrăgând implicit o creștere a veniturilor. Cele care rămân în urmă și nu se adaptează schimbărilor internaționale riscă să piardă investiții, cotă de piață, dar și să fie penalizate de autorități pentru neconformare.

Companiile care au investit într-un model de business sustenabil, aliniat standardelor ESG, au reușit deja să înregistreze creșteri de venituri și performanță financiară. Spre exemplu, potrivit unui studiu FTSE Russell, companiile cu cel puțin 20% venituri „verzi” au avut o performanță spectaculoasă din această perspectivă pe parcursul ultimilor zece ani. Totodată, observăm o preferință tot mai mare a investitorilor față de companiile „verzi”. 

Astfel, societățile trebuie să asigure această aliniere la standardele ESG, inclusiv de ordin fiscal, nu doar ca o necesitate de conformare ce trebuie îndeplinită, dar ca o abordare proactivă în alegerea unei strategii sustenabile în direcția ESG ca și un nou mod de lucru. 

În plus, pe măsură ce un număr tot mai mare de companii adoptă obiective net zero, în următorul deceniu este așteptată o creștere semnificativă a costului pentru reducerea emisiilor de carbon la nivelul companiilor multinaționale. Potrivit unei analize PwC în baza datelor Agenției Internaționale a Energiei, costul emisiilor de carbon ar putea să crească cu 50% până în 2030 în cel puțin cinci sectoare, după cum urmează: energetic, utilități, chimic, construcții, producție.