Obligațiile utilizatorului salariaților temporari se regăsesc în mai multe acte normative.
În primul rând, HG nr. 1.256/2011 privind condițiile de funcționare, precum și procedura de autorizare a agentului de muncă temporară stipulează că firmele care folosesc salariații temporari au următoarele obligații:
- să-i informeze pe aceștia despre toate locurile de muncă vacante existente, astfel încât să li se asigure egalitatea de șanse cu ceilalți angajați pe perioadă nedeterminată, astfel încât cei temporari să poată obțină un loc de muncă permanent în cadrul firmei unde are loc misiunea;
- să asigure salariatului temporar accesul la cursurile de pregătire profesională pe care le organizează pentru angajații săi;
- să asigure salariaților temporari aceleași drepturi ca și celor permanenți, drepturi ce se regăsesc în lege, în regulamentul intern, contractul colectiv de muncă aplicabil sau în orice alte reglementări aplicabile utilizatorului.
Citește și: Leasingul de personal: Cum ar trebui să procedăm cu fiecare misiune a angajatului temporar?
În plus, există o serie de obligații în această relație prevăzute și de Codul muncii. Astfel, pe lângă prevederea că salariații temporari trebuie să aibă acces la toate serviciile și facilitățile acordate de utilizator în aceleași condiții ca și angajații permanenți, firma este obligată și:
- să le asigure dotarea cu echipamente individuale de protecție și de muncă, cu excepția situației în care contractul de punere la dispoziție (cel prin care salariatul temporar este trimis la utilizator, n.red.) această obligație cade în sarcina agentului de muncă temporară;
- să acorde un salariu care nu poate fi inferior celui pe care îl primesc salariații firmei care prestează aceeași muncă sau una similară cu cea a salariaților temporari;
- să asigure condițiile de muncă, în conformitate cu legislația în vigoare.
Nu trebuie uitate nici obligațiile pe care firmele le au conform Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă (SSM), dintre care amintim obligația de a oferi instructajul introductiv-general și lucrătorilor puși la dispoziție de către agentul de muncă temporară. Deși salariații temporari nu sunt angajații propriu-ziși ai utilizatorului, ei sunt considerați, potrivit Legii SSM, alți participanți la procesul de muncă, unde intră cei care nu au contract individual de muncă, dar care trebuie să fie instruiți în acest domeniu.
Nerespectarea obligațiilor prevăzute de Legea SSM le poate aduce angajatorilor amenzi ce pornesc de la 2.000 lei și pot ajunge la 10.000 lei - valorile detaliate se regăsesc aici. Însă răspunderea contravențională nu este singurul risc, firmele riscă și un dosar penal și amenzi usturătoare, în funcție de gravitatea neregulilor descoperite. Codul penal stabilește amenzi penale, ce pot ajunge la 1,2 milioane lei pentru fapte ce implică neluarea sau nerespectarea măsurilor legale de SSM, dacă în acest fel este creat un pericol iminent de accidentare sau îmbolnăvire.
În cazul tuturor sancțiunilor ce pot fi aplicate utilizatorilor salariaților temporari, inspectorii de muncă sunt cei care le aplică.