avocatnet.ro 
„Tranzacționarea curentă cu criptomonede (ceea ce înțelegem prin daily trading) este, într-adevăr, doar o mică parte din «universul» criptomonedelor - și cea mai vizibilă, de altfel. Totuși, unul dintre «scopurile» declarate ale criptomonedelor este revoluționarea modalității în care plătim pentru bunuri și servicii. Modalitățile prin care criptomonedele sunt, însă, folosite poate varia considerabil dacă am analiza perspectivele pe termen lung ale mecanismului de funcționare al fiecărei afaceri în parte. Cu toate acestea, pot fi punctate câteva situații «comune» privind aplicabilitatea lor”, ne-au spus Andrei Cosma, Managing Associate, și Petruș Partene, Associate, ambii de la SIMION & BACIU.
Astfel, se poate vorbi despre (2) acceptarea criptomonedelor pentru bunurile vândute sau pentru serviciile prestate. Asta ca alternativă la acceptarea plăților în lei.
„Practica demonstrează că există două modalități prin care unii comercianți acceptă plata prin criptomonede: (i) fie acceptă criptomoneda per se, ca plată pentru produsul ori serviciul pe care îl vând (caz în care, din perspectivă juridică, avem mai mult de-a face cu un contract de schimb), fie (ii) efectuează (de cele mai multe ori prin intermediul partenerului care este procesator de plăți) conversia în monedă convențională/fiduciară (termenul tehnic în limba engleză este fiat money) la momentul efectuării plății”, au precizat specialiștii.
Mai departe, folosirea criptomonedelor poate fi de mare ajutor în cazul companiilor al cărui model de business implică (3) derularea multor tranzacții într-o perioadă scurtă. De ce este avantajos? Pentru rapiditate și pentru costurile potențial mai mici față de sistemul bancar.
„De asemenea, criptomonedele se pot dovedi extrem de utile (în special din perspectiva scalabilității unei afaceri) acolo unde modelul de business implică un număr mare de tranzacții desfășurate într-o perioadă relativ scurtă de timp. Capacitatea pe care o oferă sistemul de tranzacționare al criptomonedelor de a efectua un număr foarte mare de tranzacții într-un termen foarte scurt se poate dovedi un element-cheie al afacerii, care poate aduce plus valoare în fața clienților.
Mai mult, costurile efectuării acestor tranzacții (ceea ce înțelegem în ecosistemul criptomonedelor prin gas fees) este uneori mai redus decât costul unor astfel de operațiuni prin intermediul sistemului bancar. Totodată, viteza de tranzacționare se poate traduce și printr-o disponibilitate ridicată a lichidității pe care o poate avea o companie, aspect care de multe ori se poate dovedi extrem de util pentru adresarea nevoilor imediate ale afacerii”, au lămurit Andrei Cosma și Petruș Partene.
Altă posibilitate vizează, de exemplu, (4) companiile de tip start-up, completează sursele citate: „Ecosistemul criptomonedelor poate fi avantajos în principal pentru start-up-uri și prin mecanisme de tip ICO (Initial Coin Offering), care preiau anumite elemente caracteristice piețelor tradiționale de capital, însă în esență reprezintă o sursă de finanțare și scalare pentru o afacere/un anumit proiect.”
În fine, un ultim exemplu luat în calcul vizează salariații companiilor - (5) un beneficiu suplimentar salariului. La fel cum angajatorul poate recompensa salariații cu acțiuni la companie, așa se poate face și cu criptomonedele.
„Privind dintr-o altă perspectivă, criptomonedele pot fi utilizate și ca parte din pachetul de beneficii pe care o societate îl poate oferi angajaților sau colaboratorilor săi. Acest stimulent se poate dovedi unul de succes, fiind oarecum similar cu cel prin care angajații unei companii sunt recompensați și prin acordarea de acțiuni în cadrul companiei pentru care lucrează”, au opinat specialiștii.
Obligații fiscale. Cu toate că autoritățile de la noi s-au axat în special pe obligațiile fiscale ce revin persoanelor fizice care obțin câștiguri din criptomonede, trebuie subliniat că există reguli de urmat și pentru companii, acolo unde este cazul. „În ceea ce privește tranzacțiile cu criptomonede desfășurate de companii, nu există o normă specială în lege care să reglementeze aceste tipuri de venituri. Prin urmare, devin aplicabile regulile generale privind impozitarea companiilor - anume, după caz, (i) impozitarea venitului (în situația în care compania se încadrează în categoria microîntreprinderilor), (ii) impozitarea profitului, respectiv (iii) impozitarea dividendelor”, au spus sursele citate.
Însă cât de serios ar trebui să se implice companiile în condițiile în care criptomonedele sunt extrem de imprevizibile? Prăbușirea recentă a pieței monedelor virtuale ne-a arătat că cei care mizează totul (sau aproape totul) pe acestea riscă să aibă probleme foarte mari. Bitcoin (poate cea mai cunoscută monedă virtuală), de exemplu, și-a pierdut enorm din valoare, în doar câteva luni, ajungând de la aproape 70.000 de dolari americani (noiembrie 2021) la sub 20.000 (iunie 2022). Astfel, firmele care se încumetă să includă criptomonedele în strategiile lor de business ar trebui să o facă informându-se în avans despre riscurile la care se expun.
De ce (nu) merită să folosești, ca firmă, monede virtuale
Principalul dezavantaj pe care orice companie ar trebui să-l ia în calcul, dacă vrea să folosească criptomonede, este imprevizibilitatea acestora. Valoarea unei monede virtuale poate să crească exponențial de pe o săptămână pe alta, dar la fel de ușor poate să scadă drastic. Și asta în funcție de evenimente care nu pot fi controlate.
De exemplu, valoarea Bitcoin a crescut în februarie 2021 după ce compania americană Tesla a anunțat că a cumpărat 1,5 miliarde de dolari în echivalentul monedei respective. Numai două luni mai târziu, Tesla s-a răzgândit și valoarea Bitcoin a scăzut serios. Cât de multe companii ar fi dornice să le crească sau să le scadă veniturile în funcție de ce declară un miliardar sau altul? Și acesta e numai un exemplu.
„Din perspectiva dezavantajelor, o caracteristică esențială a criptomonedelor este volatilitatea acestora. Caracterul volatil poate reprezenta o piedică majoră în analiza de risc pe care o afacere ar trebui să o realizeze înainte de a implementa un astfel de mecanism de plată. Și nu numai. De altfel, Banca Națională a României a atras atenția prin mai multe comunicate oficiale emise în ultimii ani cu privire la riscurile pe care le atrag criptomonedele, calificându-le ca «active speculative»”, au explicat specialiștii de la SIMION & BACIU.
Chiar și așa, aceștia spun că ar exista un potențial ridicat dacă firmele se axează pe criptomonedele care sunt cât de cât stabile:
„Deși majoritatea criptomonedelor pot suferi fluctuații semnificative (unele având scăderi chiar și de 99,99% din valoare), există și așa-numitele «stablecoins», acele criptomonede relativ stabile care păstrează paritatea cu o monedă convențională. Cel mai comun exemplu în acest sens este moneda Tether, tranzacționată sub simbolul USDT. În teorie, aceasta păstrează paritatea cu dolarul american (US$) și, din această perspectivă, elimină riscul fluctuației valorilor criptomonedelor.
Strict din perspectiva juridică, limitarea volatilității poate fi (cel puțin teoretic) reglementată contractual, părțile unui contract având ca principiu libertatea de a seta diverse mecanisme, spre exemplu cu privire la factorii care determină prețul, nivelul minim al unui element de referință pentru calculul prețului (paritatea în relația cu o monedă fiduciară etc.).”
O bilă neagră majoră este și lipsa (sau insuficiența) reglementărilor în domeniul monedelor virtuale. Acest aspect va fi corectat, însă, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, cel puțin la nivelul Uniunii Europene.
„Un alt dezavantaj care poate apărea în acest domeniu este legat de lipsa de reglementare și de stabilitate a regimului juridic aplicabil. Deși în momentul de față activitatea în domeniul criptomonedelor este pe alocuri nereglementată, este de așteptat ca atât legiuitorul național, cât și factorii decidenți la nivelul Uniunii Europene să acorde mai mult interes în sensul reglementării activităților desfășurate prin sau cu sprijinul criptomonedelor.
În acest sens, merită punctate obligațiile deja existente în materia legislației privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, pentru că furnizorii de portofele digitale și platformele de tranzacționare cu criptomonede intră în sfera de aplicare a acestei legislații tocmai în sensul înlăturării anonimității și implementării unui sistem reglementat”, au lămurit Andrei Cosma și Petruș Partene.
Legat de avantaje, principalul demn de menționat este rapiditatea cu care se pot face tranzacțiile, dacă este să facem o comparație cu sistemul bancar. „De departe cel mai mare avantaj pe care îl implică implementarea criptomonedelor în mecanismul de funcționare al unei afaceri este rapiditatea efectuării tranzacțiilor. Dacă în domeniul bancar o tranzacție uzuală poate dura și până la trei zile lucrătoare, o tranzacție efectuată prin criptomonede se poate efectua în cel mult câteva minute”, au spus sursele citate.
Alt avantaj ține de tehnologia ce stă la baza criptomonedelor, care poate fi folosită de companii și în alte scopuri - de exemplu, trasabilitatea informațiilor și securitatea ridicată.
„În plus, nu putem să nu menționăm între avantaje și beneficiile pe care le poate aduce tehnologia blockchain. Aceasta, deși este strâns legată în momentul actual de domeniul criptomonedelor, cel puțin din perspectiva trasabilității tranzacțiilor, își poate găsi aplicabilitatea într-o afacere și în alte domenii care nu sunt direct legate de tranzacționarea cu criptomonede.
Beneficiile pe care le poate oferi tehnologia blockchain sunt variate: de la trasabilitatea clară a informațiilor și până la garanțiile de securitate pe care le oferă utilizarea unei astfel de tehnologii. Implementarea tehnologiei blockchain asigură un grad de transparență ridicat și, prin urmare, poate fi atractivă pentru consumatori, care devin din ce în ce mai preocupați de aspectele de securitate și de siguranță a datelor care îi vizează (deci inclusiv a informațiilor ce derivă din tranzacțiile efectuate)”, au adăugat specialiștii.
***
În loc de concluzie. Decizia unei companii de a folosi criptomonede în activitatea sa proprie ar trebui luată numai în urma unei analize ample a riscurilor și a beneficiilor, în funcție de scopurile pe care ar putea să le urmărească, de specificul activității, dar și de condițiile din România. Deși în prezent dezavantajele par să cântărească mai mult decât avantajele, situația s-ar putea schimba radical în decurs de numai câțiva ani, în principal datorită legiferării criptomonedelor la nivelul UE.
asfasc