Sunt legale suspendările de contracte part-time făcute de angajatori în contextul suprataxării de la 1 august?

Dintre vocile care au relatat despre situația contractelor part-time din firmele în sau pentru care lucrează, o parte a prezentat soluția cu care au venit unii dintre angajatori în contextul suprataxării contractelor acestora de la 1 august: suspendarea acestor raporturi de muncă. De ce? În speranța că măsura, intens criticată de mediul de afaceri, fiscaliști și lucrători deopotrivă, va fi eliminată când ajunge Ordonanța 16 în Parlament sau că Guvernul însuși va reveni asupra măsurii în perioada următoare - sau măcar până la final de an. 

O parte „neauzită” a acestor relatări sau povestită pe ocolite este că unii dintre acești angajatori vor lucra în continuare cu angajații part-time, doar că „la negru”. 

Acum, dacă ne uităm în Codul muncii la situațiile de suspendare a contractului de muncă, distingem trei mari categorii: suspendare la inițiativa uneia dintre părți, cu acordul părților sau de drept.

În care dintre aceste situații s-ar încadra cea pe care o avem în discuție azi?

1. Suspendarea de drept intervine în următoarele cazuri: pe timpul concediului de maternitate, pe timpul concediului pentru incapacitate temporară de muncă, pe perioada carantinei, a forței majore, atunci când salariatul exercită o funcție executivă, legislativă sau judecătorească (dacă legea nu prevede altfel), pe perioada cât salariatul are o funcție de conducere salarizată într-un sindicat, atunci când angajatul e arestat preventiv, de la data când au expirat avizele, autorizațiile și atestările pentru exercitarea profesiei sau în alte cazuri prevăzute de lege. 
2. Salariatul poate cere suspendarea contractului în următoarele situații: când vrea să intre în concediul pentru creșterea copilului/îngrijirea copilului bolnav, când vrea să-și ia concediu paternal, concediu de acomodare sau pentru formare profesională, când exercită o funcție electivă în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central/local ori când participă la grevă. 
3. Angajatorul poate cere suspendarea în aceste cazuri: când angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești; în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității (adică binecunoscutul șomaj tehnic) pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; atunci când salariatul e sub control judiciar sau e în arest la domiciliu și nu are cum să-și execute contractul de muncă; pe perioada cât salariatul e detașat și pe perioada cât avizele/autorizațiile/atestările sale profesionale sunt suspendate; pe durata suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgență.
4. Părțile pot decide de comun acord să suspende contractul în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale.
5. Contractul poate fi suspendat în situația absențelor nemotivate ale salariatului. Bine de știut că orice nerespectare a procedurii de suspendare a contractului pentru absențe nemotivate poate conduce la anularea măsurii luate, iar instanța poate obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale de care angajatul nu a beneficiat din cauza suspendării raportului de muncă în alte condiții decât cele prevăzute de lege.

Practic, nu există nicio situație în care părțile decid să suspende contractul de muncă de comun acord pentru că se așteaptă o schimbare de paradigmă fiscală, pentru că angajatorul nu mai are bani temporar să achite salariile sau taxele salariale sau pentru că, în mare, așa vor părțile - sau, în fapt, pentru că asta e voința angajatorului și este impusă angajatului și acesta, constrâns, semnează actul bilateral. Suspendarea de comun acord are ca premisă concediul fără plată pentru studii sau pentru interese personale.

Dacă parcurgem toate ipotezele listate mai sus, niciuna nu ar putea sta fără probleme la baza suspendării contractelor part-time în această perioadă, din cauza modificărilor fiscale. 

Să zicem că, totuși, suspendarea s-a făcut, în mod oficial, a fost transmisă în Revisal - care e riscul continuării raportului de muncă în fapt, ulterior suspendării contractului? Destul de simplu: e una dintre situațiile de muncă nedeclarată, ce poate fi sancționată cu amenzi de câte 20.000 de lei pentru fiecare lucrător găsit în această situație (amenda maximă fiind de 200.000 de lei).