În iulie 2018 intra în vigoare Legea nr. 178/2018, prin care Parlamentul reglementa, în cadrul Legii privind egalitatea de gen, ocupațiile de expert în egalitate de şanse şi de tehnician în egalitatea de şanse. Pe lângă asta, li se spunea marilor angajatori (50+ angajați) și instituțiilor/autorităților publice (50+ angajați) că au libertatea să-și desemneze din rândul angajaților unul căruia să îi dea și atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi sau, dacă-și permită, să angajeze un expert sau tehnician în egalitatea de șanse. Inițial, parlamentarii au propus obligativitatea acestui responsabil cu egalitatea, dar apoi s-au răzgândit și au lăsat chestiunea la stadiul de „cine vrea, bine, cine nu, nu”. Nu sunt opționale însă obligațiile angajatorilor în materia prevenirii și tratării problemelor de discriminare din structurile sale de personal, angajatorii riscând amenzi pentru discriminare.
Ca atribuții, acesta trebuie:
- să analizeze contextul apariției și evoluției discriminării de gen și nerespectarea egalității de șanse între femei și bărbați și să recomande soluții de echilibrare;
- să formuleze recomandări, observații sau propuneri pentru prevenirea, gestionarea sau remedierea riscurilor de încălcare a egalității de șanse și de tratament;
- să propună măsuri pentru a fi asigurată egalitatea de șanse și de tratament și să evalueze impactul acestora pentru femei și bărbați;
- să elaboreze planuri de acțiune pentru implementarea egalității de șanse, care să cuprindă cel puțin:
- măsuri active pentru promovarea egalității de șanse și de tratament și pentru eliminarea discriminării directe și indirecte pe bază de gen;
- măsuri pentru prevenirea și combaterea hărțuirii la serviciu;
- măsuri pentru egalitatea de tratament la salarizare, promovare în funcții și ocuparea funcțiilor de decizie;
- să elaboreze, fundamenteze, evalueze și implementeze programe și proiecte în domeniul egalității de șanse și de tratament;
- să dea consultanță de specialitate pentru aplicarea legislației specifice egalității de șanse între femei și bărbați.
Un an mai târziu, în 2019, în normele de aplicare a Legii privind egalitatea de gen (HG nr. 262/2019) se stabilea cum ar putea fi îndeplinite aceste atribuții:
a) comunicare şi colaborare cu alţi specialişti din cadrul departamentelor de specialitate ale entităţii în care îşi desfăşoară activitatea;
b) culegere şi analizare a datelor şi informaţiilor privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la nivelul entităţii în care îşi desfăşoară activitatea;
c) elaborare a unor rapoarte, studii, analize şi/sau prognoze privind aplicarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul specific de activitate;
d) cooperare, colaborare şi realizare a schimbului de informaţii, după caz, cu autorităţile centrale şi locale, cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare, cu organizaţii neguvernamentale;
e) asigurare a informării de specialitate pentru conducerea entităţii în care îşi desfăşoară activitatea în legătură cu respectarea legislaţiei în domeniu;
f) participare efectivă la diferite faze privind programarea, identificarea, formularea, finanţarea, implementarea şi evaluarea în cadrul proiectelor/programelor iniţiate de către entitatea în care îşi desfăşoară activitatea din perspectiva includerii şi monitorizării aspectelor referitoare la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
Una dintre atribuțiile acestui responsabil este să elaboreze planuri de acțiune pentru implementarea egalității de șanse. Normele de aplicare din HG nr. 262/2019 prevăd că aceste planuri se adoptă cu consultarea departamentului de resurse umane, şi se supun avizării organizaţiilor sindicale în cazul în care acestea sunt constituite la nivelul entităţii, iar, ulterior, se înaintează spre aprobare conducerii. Și tot normele menționează, în afară de cele trei exemple generaliste oferite chiar prin lege, ce chestiuni trebuie cuprinse în acest plan de acțiune - de exemplu, politica de salarizare şi nivelurile de salarizare efective aferente funcţiilor de management şi de execuţie existente, cu măsuri menite să asigure egalitatea de gen şi eliminarea disparităţilor salariale între femei şi bărbaţi, precum şi condiţii echitabile la pensionarea femeilor şi bărbaţilor ori dezvoltarea unui sistem confidenţial şi sigur pentru depunerea plângerilor legate de hărţuirea sexuală.
Și, totuși, cine se ocupă într-o firmă de toate obligațiile antidiscriminare?
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați tratează în mod specific un tip de fapte de discriminare ce se pot petrece la locul de muncă - discriminarea de gen, care poate îmbrăca aici forma unor diferențe salariale ori alte drepturi, de tratament în general.