Impozitul minim pe profit la nivel global: Ce poate aduce nou pentru România?

Articol scris de Andreea Geacu, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România.

Aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global, de 15%, reprezintă, practic, pilonul II din reforma fiscală internațională coordonată de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizație la care și România a început procesul de aderare.

Normele de implementare (GloBe rules) au fost emise de organizație spre finalul anului trecut, după semnarea acordului de către cele 136 de state participante la negocieri, iar, în decembrie 2021, Comisia Europeană a publicat un proiect de directivă pentru implementarea ratei minime de impozitare. Pentru a fi aprobată și ulterior implementată efectiv, directiva trebuie să obțină votul tuturor celor 27 de state membre UE. Ungaria s-a opus implementării în luna iunie a acestui an, dar un alt vot este planificat pentru octombrie 2022.

Pe de altă parte, anumite state și-au anunțat deja suportul pentru această inițiativă. Este vorba de Franța, Germania, Italia, Spania și Olanda, care au semnat o declarație comună în acest sens în data de 9 septembrie 2022. În România, însă, subiectul nu pare a se afla în atenția factorilor de decizie. Cu toate acestea, societățile din Romania care fac parte din grupuri multinaționale trebuie să se pregătească pentru schimbări în privința taxării profiturilor, dat fiind că țara noastră va fi obligată să aplice impozitul minim după ce va fi luată o decizie în acest sens la nivel european.

Cum va funcționa impozitul minim

Companiile multinaționale vor fi obligate să aplice o cotă minimă de impozitare de 15% în fiecare țară în care desfășoară activitate. Diferența dintre impozitul minim și cel efectiv plătit în jurisdicțiile filialelor urmează să fie colectată de către compania-mamă a grupului și plătită în statul său de rezidență.

Astfel, pentru a se evita o astfel de situație, ar trebui ca filiala din România să aibă o cotă efectivă de impozitare de cel puțin 15%. Chiar dacă în România cota de impozitare este de 16%, datorită unor deduceri suplimentare (precum deducerea pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, creditul fiscal din sponsorizare sau creditul fiscal pentru achiziționarea caselor de marcat), cota efectivă poate coborî chiar sub acest nivel minim de 15%. 

Totuși, atât raportul OCDE privind pilonul II, cât și proiectul de directivă europeană prevăd o serie de excepții de la aplicare, în funcție de veniturile obținute de companii (așa-numita excludere „de minimis”). Astfel, companiile cu venituri mai mici de zece milioane de euro și profit mai mic de un milion de euro, obținute în țara în care activează, nu vor intra sub incidența noilor reguli.

Drept urmare, microîntreprinderile nu vor fi afectate de noul impozit minim pe profit la nivel global, întrucât companiile care pot aplica acest regim de impozitare au cifra de afaceri mai mică de un milion de euro, în prezent, iar de la 1 ianuarie 2023 plafonul scade la 500.000 de euro. 

Statele-gazdă pot lua măsuri pentru a menține impozitele în țară

Țările pot implementa reguli naționale similare celor prevăzute de OCDE, aplicabile subsidiarelor de pe teritoriul lor, pentru a colecta, la nivel local, diferența de impozit datorat. Prin implementarea acestor reguli la nivel național, impozitul suplimentar (diferența dintre cota efectivă de impozitare și pragul minim de 15%) s-ar plăti chiar în România, și nu în statul companiei-mamă a grupului respectiv. 

Numărul jurisdicțiilor care au emis deja legislație preliminară pentru implementarea unor astfel de reguli naționale de stabilire a impozitului minim pe profit global este în creștere. Printre acestea se numără Elveția, Singapore, Marea Britanie sau Emiratele Arabe Unite.

În concluzie, pentru a aplica acest impozit minim, România ar trebui să propună cât mai curând reglementări locale de aplicare a impozitului minim pe profit la nivel global (qualified domestic top-up tax), astfel încât companiile să aibă suficient timp la dispoziție să analizeze aplicabilitatea acestora. Între timp, contribuabilii ar trebui să analizeze cu atenție regulile prevăzute de proiectul de directivă europeană și recomandările emise de OCDE pe această temă, pentru a estima cât mai corect impactul lor asupra poziției fiscale din România.