Finanțele publice, între supraviețuire și dezvoltare. Pentru ce împrumută România 10% din PIB anual

România trebuie să împrumute în 2022 suma de 148,6 miliarde de lei, cu doar 0,4 miliarde mai puțin decât în 2020 și de peste două ori mai mult decât în urmă cu un deceniu. Statul are nevoie să împrumute acești bani pentru a acomoda două mari tipuri de cheltuieli:

• deficitul bugetar, respectiv diferența dintre veniturile pe care le va încasa în acest an și cheltuielile mai mari pe care preconizează că le va avea; din estimările oficiale, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) trebuie să împrumute 80,2 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului din 2022;
• rostogolirea datoriei publice, respectiv împrumuturile luate în anii anterior pentru a acoperi deficitele publice, împrumuturi care sunt înlocuite de noi credite în momentul în care ajung la scadență; din calculele MFP, în 2022 trebuie ”rostogolite” împrumuturi în valoare de 68,5 miliarde de lei, nivel record absolut.

Suma aproape record pe care statul trebuie să o împrumute în acest an este rezultatul unui deficit bugetar ridicat, estimat să ajungă la 5,8% din PIB până la sfârșitul anului, dar – mai îngrijorător – a suprapunerii tot mai multor împrumuturi vechi care ajung la scadență și trebuie refinanțate, în ciuda eforturilor Finanțelor de a ”lungi” maturitatea portofoliului prin accesarea cât mai multor împrumuturi pe termen lung.

Statul trebuie să împrumute în acest an peste o zecime din ce produce economia locală (10,8% din PIB). Nivelul necesarului de finanțare este relevant deoarece piața locală nu poate susține orice sumă. Ieșirile pe piețele financiare internaționale devin astfel obligatorii, ceea ce înseamnă că statul trebuie să acomodeze și riscul valutar ce rezultă din împrumuturile în euro sau dolari (leul se poate deprecia așa încât statul ar putea plăti mai mult la scadență).

Deficitele tot mai mari, motorul creșterii necesarului de împrumuturi

Din datele aferente ultimului deceniu se poate observa o creștere accelerată a valorii deficitelor bugetare, sume care se adaugă anual datoriei publice a României.

Dacă în 2013 ponderea deficitului bugetar în necesarul total de finanțare al României era de 21,6% (linia din graficul de mai jos), scăzând chiar sub 20% în următorii doi ani, ani de consolidare fiscală, în 2020 aceasta s-a apropiat de 70%. Dacă 2022 se va încheia cu deficitul anticipat de Guvern, ponderea acestuia în necesarul de finanțare va fi de peste 50%.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.