Europa rămâne fără doctori: prea departe, prea bătrâni, prea puțini. „Prăbușirea domeniului sanitar este iminentă”

Europa rămâne fără doctori: prea departe, prea bătrâni, prea puțini. „Prăbușirea domeniului sanitar este iminentă”

În Franța sunt mai mulți doctori care se pensionează decât medici tineri care de-abia își încep cariera, iar următorul deceniu va fi încă și mai greu. Viitorul sumbru al domeniului sanitar francez este emblematic pentru o criză cu care întreaga Europă se confruntă: doctorii sunt prea departe, prea puțini sau prea bătrâni, relatează Politico.

Doctorii din orășelul Le Vigan din Franța au îmbătrânit. În încercarea de a atrage noi medici generaliști care să îi înlocuiască pe cei trei care se vor pensiona în curând, au construit de la zero un centru medical interdisciplinar – un model lăudat ca fiind un magnet pentru doctorii tineri.

Problema este că modelul nu a funcționat. În cei cinci ani în care doctorii veterani au căutat tineri care să le ia locul, nimeni nu s-a oferit. „Nu am crezut că va exista așa o repudiere a medicinii rurale”, a spus Antoine Brun d'Arre, un medic generalist de 59 de ani care a luat parte la înființarea centrului medical.

Au fost anunțați noii astronauți ai Agenției Spațiale Europene. Niciun român nu a ajuns în selecția finală

Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat miercuri noua clasă de astronauți europeni aleși în urma unui amplu program de selecție care a început anul trecut.

ESA a anunțat astfel 5 astronauți principali „de carieră” (Franța, Spania, UK, Belgia și Elveția). De asemenea, a fost ales un astronaut din Marea Britanie „cu dizabilități”, în cadrul programului Parastronaut.

Alți 11 astronauți au fost selectați pentru a face parte din „rezerva” ESA. România nu are niciun astronaut selectat.

Cei 11 astronauți de „rezervă” sunt din următoarele țări: Germania (2), Suedia, Polonia, Cehia, Franța, Austria, Italia (2), Spania și UK.

România plăteşte aproape 200 de milioane de euro pe an către UE pentru ambalajele de plastic pe care nu le reciclează

România plăteşte aproape 200 de milioane de euro pe an către Uniunea Europeană (UE) pentru ambalajele de plastic pe care nu le reciclează.

Sunt bani „pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”, a spus Raul Pop, expert deşeuri în cadrul Asociaţiei Ecoteca şi co-fondator al Coaliţiei pentru Economie Circulară.

„Am avut doi ani de scutire, 60 de milioane de euro, dar oricum, şi 120-130 de milioane de euro este foarte mult. Sunt bani pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”, a spus Raul Pop, la dezbaterea profesională Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC): Legea anti-plastic - beneficii pentru mediu, provocări pentru firme.

În ceea ce priveşte plasticul de unică folosinţă, Raul Pop a subliniat că, deşi avem un prim act normativ, Ordonanţa 6/2021 care pune bazele pentru ceea ce ar trebui să urmeze, "nu este suficient".