Controalele pe prețuri de transfer se pot înmulți, după ce ANAF a recăpătat acces la un instrument important pentru verificări

„În luna octombrie, am reușit, după trei ani de zile, să avem acces la o aplicație care se numește Orbis, care ne permite accesul la peste 400 de milioane de firme din toată lumea. Și putem să facem acel dosar al prețurilor de transfer... practic, să verificăm dacă un produs care se realizează în România este vândut subevaluat la o altă firmă din grup, la o firmă afiliată. Din păcate, din 2019 n-am mai avut acces la această aplicație. Am reușit în final să fac un contract pe patru ani și să avem acces la Orbis, care ne ajută foarte mult. Imaginați-vă că pe un dosar al prețurilor de transfer se poate ajunge și la șapte-opt milioane de euro ca sume suplimentare de plată”, a declarat, la o conferință recentă, Lucian Heiuș, președintele ANAF.

Redacția noastră a încercat să afle cam ce ar putea să însemne pentru companii faptul că ANAF a recăpătat acces la baza de date Orbis. Astfel, pe scurt, ideea este că inspectorii pot folosi din nou un instrument foarte valoros pentru a impune sume suplimentare de plată la controalele pe prețuri de transfer. Și, totodată, asta se poate traduce într-o intensificare a inspecțiilor în perioada următoare.

„Până acum câțiva ani, în cadrul inspecțiilor fiscale pe tematica prețurilor de transfer, ANAF utiliza baza de date Orbis. Orbis conține informații extinse (inclusiv informații financiare și informații privind deținerile/acționariatul) pentru sute de milioane de companii din întreaga lume - de la entițăți mici până la companii foarte mari. Orbis este un instrument care se poate utiliza, printre altele, pentru a identifica și analiza companii cu profile de funcționare specifice.

Exact în acest mod era utilizată și de către ANAF în cadrul inspecțiilor fiscale pe tematica prețurilor de transfer: pentru a derula așa-numitele «studii de comparabilitate». Adică pentru a identifica companii cu profile funcționale similare și a extrage informațiile lor financiare în vederea determinării unor intervale de comparabilitate pentru indicatorii de profitabilitate aleși. În acest fel, ANAF era în măsură să pună la dispoziție, pe parcursul inspecțiilor, propriile studii de comparabilitate, prin care, practic, disputau, în unele cazuri, studiile de comparabilitate efectuate de contribuabili.

Accesul la această bază de date se licențiază în urma plății unor sume de bani, care ar putea fi considerate ca fiind mai degrabă materiale. De asemenea, informațiile extrase cu ajutorul Orbis erau relevante și pentru analizele de risc pe care le desfășoară ANAF. De la un moment dat, ANAF nu a mai avut acces la această bază de date și, din informațiile noastre, la nici o altă bază de date similară, lipsindu-i, practic, un instrument important în cadrul activității sale și cu precădere în cadrul inspecțiilor”, a explicat, pentru avocatnet.ro, Andreea Florian, Consultant fiscal.

Asta înseamnă că autoritățile pot inclusiv să reia unele inspecții fiscale pe care le-au lăsat în așteptare, dar și să se folosească de baza de date în cadrul analizelor de risc derulate intern. „Așa cum reiese din chiar declarațiile domnului Heiuș, de acum ANAF se va putea concentra chiar și mai bine pe tematica prețurilor de transfer, dispunând acum și de instrumentul necesar în acest sens. Ne putem aștepta, de asemenea, la reluarea cazurilor puse, într-o formă sau alta, în așteptare, în această perioadă, precum și la consolidarea analizelor de risc efectuate intern în cadrul admnistrației fiscale prin utilizarea informațiilor extrase din Orbis”, a adăugat specialista.