Deflatorul PIB luat în calcul de CNSP este prevăzut la 8,2%, de la un nivel de 13,2% care este estimat pentru 2022.
Față de estimările din vara acestui an, CNSP a revizuit creșterea economică pentru 2023, de la un nivel de 3,7% la 2,8%, ca urmare a efectelor cauzate de invazia Rusiei în Ucraina și a crizei energetice.
Totodată, guvernanții se bazează în elaborarea bugetului pe 2023 pe o creștere a fondurilor europene, pe toate programele prevăzute pentru România, astfel că și fondurile alocate pentru investiții în 2023 vor depăși valoarea de 110 miliarde de lei.
Acest lucru înseamnă o alocare de 7,2% din PIB, așa cum a anunțat în urmă cu câteva zile atât premierul Nicolae Ciucă, cât și ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
De unde vine creșterea PIB
Conform CNSP, activitatea în sectorul industrial va continua să fie influenţată de nivelul ridicat al preţurilor produselor energetice şi de slăbirea industriei în Germania – principalul partener comercial al României.
Astfel, a fost prevăzută o creştere modestă a valorii adăugate brute de numai 0,4%, sub nivelul scenariului din prognoza de vară (+2,3%).
Se așteaptă o revenire a producției industriale în 2023, de 0,5%, față de un declin de 1,7% prevăzut pentru finalul acestui an față de valoarea înregistrată în 2021.
Pentru agricultură după contracţia accentuată din anul anterior se anticipează o majorare cu 9,8% a valorii adăugate brute, în condiţii climatice normale.
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)