Apartamentele din România s-au scumpit cu 50% în ultimii ani. Noii proprietari au "pierdut" o cameră din 2015 până azi

Apartamentele din România s-au scumpit cu 50% în ultimii ani. Noii proprietari au "pierdut" o cameră din 2015 până azi

Preţul mediu al unui apartament din România a crescut cu 47,2% în ultimii opt ani, la nivel naţional, locuinţele nou construite scumpindu-se cu 38%, iar cele vechi, construite înainte de 1977, având un preţ mai mare cu 43% faţă de 2015, conform unei analize realizate de o platformă de imobiliare. 

Potrivit sursei citate, în cazul apartamentelor, creşterea este de 38% pentru imobilele din Bucureşti şi de 52% pentru cele din restul ţării, arată analiza realizată pe baza datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, care iau în calcul trimestrul III din 2022, faţă de trimestrul III din 2015, anul de referinţă stabilit de INS.

Exemple din piață 

Datele colectate de platforma Imobiliare.NET în luna ianuarie a acestui an, pentru locuinţele din Bucureşti, arată o creştere substanţială a preţului de achiziţie în ultimii opt ani. Astfel, valoarea medie a unei garsoniere cu o suprafaţă de 30 de metri pătraţi era de 35.300 de euro în ianuarie 2015, în timp ce în ianuarie 2023 aceeaşi locuinţă se vinde, în medie, cu 51.700 de euro. 

În cazul unui apartament cu două camere din Bucureşti, cu o suprafaţă de 54 de metri pătraţi, preţul mediu de vânzare în ianuarie 2015 era de 53.800 de euro, în timp ce în ianuarie 2023 a ajuns la 77.900 euro. 

Analiza mai arată că un apartament de 3 camere, cu o suprafaţă de aproximativ 70 de metri pătraţi se vindea, în medie, acum opt ani, cu un preţ de 77.700 de euro. Între timp, valoarea acestui tip de locuinţă a depăşit pragul psihologic de 100.000 de euro şi se vinde în ianuarie 2023, în medie, cu 107.500 de euro.

Creşterea este una consistentă şi în cazul locuinţelor de tip casă sau vilă. Datele platformei imobiliare arată că preţul a crescut cu aproape 24.000 de euro pentru aceeaşi locuinţă. Un imobil cu o suprafaţă de 200 de metri pătraţi se vindea, în medie, cu 146.800 de euro în ianuarie 2015, în timp ce luna aceasta preţul mediu de achiziţie a ajuns la 170.700 de euro.

Numărul reclamațiilor legate de energie și gaze au crescut anul trecut cu 64%. Cele mai multe au vizat facturarea

Numărul de reclamaţii primite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a crescut cu 64% anul trecut, din cauza problemelor întâmpinate de consumatori în piaţa concurenţială de energie electrică şi de gaze naturale, în special în ceea ce priveşte facturarea, informează, joi, ANRE. 

În 2022 s-au dat 2.776 de amenzi în valoare totală de 37,19 milioane de lei. 

"În anul 2022, am primit şi am soluţionat în cadrul autorităţii un număr de 39.001 reclamaţii formulate de persoane fizice şi juridice beneficiare ale serviciilor prestate de operatorii economici din sectoarele energiei electrice şi gazelor naturale dintre care 25.974 de reclamaţii au fost înregistrate în sectorul energiei electrice, iar în sectorul gazelor naturale 13.027. 

Tendinţa de adresare a reclamaţiilor se menţine în creştere faţă de anii anteriori, prin comparaţie cu anul 2021, în anul 2022, fiind înregistrată o creştere a numărului de reclamaţii de 64%, generată de problemele întâmpinate de consumatori în piaţa concurenţială de energie electrică şi de gaze naturale, cel mai adesea fiind semnalate aspecte legate de emiterea şi facturarea propriu-zisă a energiei electrice şi gazelor naturale cu aplicarea schemelor de compensare şi a plafonărilor de către furnizori, de contractarea energiei electrice şi gazelor naturale, de problemele apărute la racordarea la sistemele/reţelele de gaze naturale/energie electrică a utilizatorilor, inclusiv a prosumatorilor, dar şi aspecte legate de instalarea grupurilor de măsurare, precum şi de citirea indexului afişat de acestea", se arată în comunicatul ANRE, citat de Agerpers.

Comisia de Prognoză estimează o încetinire a creşterii economice la 2,8% în acest an

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează o încetinire a creşterii economiei la 2,8% în acest an, de la 4,9% în anul precedent, şi o rată a inflaţiei de 8% la sfârşitul anului, în scădere de la 16,4% la finalul anului 2022. 

Cifrele prezentate de CNSP în prognoza de iarnă publicată joi nu diferă faţă de cele consemnate în prognoza de toamnă, publicată în luna octombrie a anului trecut. 

Creşterea consumului va încetini la 2,4%, de la 4,6% în 2022, în timp ce pentru formarea brută de capital (investiţii) este estimată o creştere de 6,2% în 2023, faţă de 10,2% anul trecut, informează Agerpres. Pentru anul viitor, instituţia estimează un avans al PIB de 4,8% şi o inflaţie în scădere semnificativă la 3,7%.

În ceea ce priveşte comerţul, exportul de bunuri (FOB) va consemna o creştere cu 10,6% în acest an, până la 102,65 miliarde euro, în timp ce pentru importul de bunuri (CIF) este prognozat un avans de 12,5%, la 142,55 miliarde euro. Deficitul comercial FOB - CIF va urca la 39,9 miliarde de euro în 2023. Pentru 2024, exportul de bunuri este de aşteptat să crească cu 8,2%, importul de bunuri cu 8,5%, iar deficitul comercial FOB - CIF va ajunge la 43,6 miliarde euro. În 2022, creşterea exporturilor de bunuri a fost de 24,3% iar a importurilor de 28,8% cu un deficit comercial de 33,9 miliarde euro. 

Deficitul de cont curent va coborî în acest an la 8,5% din PIB, de la 9,4% anul trecut, urmând ca în 2024 avansul să fie de 7,9% din PIB.