Criza din energie a schimbat radical piața imobiliară. La ce prețuri ajung locuințele verzi, care au facturi cu 70% mai mici

Criza din energie a schimbat radical piața imobiliară. La ce prețuri ajung locuințele verzi, care au facturi cu 70% mai mici

Locuințe fără costuri la utilități. Este visul oricărei persoane și ideea pe care se bazează tot mai multe proiecte imobiliare. Criza din energie a schimbat radical piața. Dezvoltatorii se întrec în proiecte eficiente energetic realizate cu ajutorul panourilor fotovoltaice și pompelor de căldură geotermale și astfel îi ajută pe proprietari sau chiriași să mai scape de grija facturilor. Prețul unei astfel de locuințe pornește de la 140 de mii de euro. Însă cheltuiala se amortizează în timp. Specialiștii estimează că, anual, reducerea costurilor facturilor la utilități este de 70%.

Prețul unui apartament de două camere, cu centrală pe gaz, pornește acum de la 1.730 euro pe metru pătrat util. Costul aceluiași apartament cu sistem energetic bazat pe pompe de căldură va depăși 2.000 euro pe metru pătrat. Deși diferența este semnificativă, pentru persoana care va locui în al doilea apartament, facturile la utilități nu vor mai fi o povară. 

Andrei Stefan - director ansamblu rezidențial eficient energetic: Prețurile pentru acest tip de locuințe sunt mai ridicate pentru că este un cost adițional pe zona de construcții. Discutăm de eficientizarea costurilor pentru facturile la gaze și electricitate undeva de 70%. Dacă acum un client plătește 1000 euro pe an, pentru un apartament standard, ajunge să plătească în jur de 350 euro, la 10-15 ani, discutăm la o reducere a bugetului cu peste 10 mii euro. 

Bogdan Iliescu - director comercial ansamblu rezidențial eficient energetic: Vorbim de un proiect cu încălzire în pardoseală care reduce destul de mult factura pentru încălzire, fie pe gaz cu centrală de bloc sau pe apartament cu pompă de căldură. În ultimul an au apărut o serie de clarificări care impun dezvoltatorilor să treacă la sisteme de încălzire mai eficiente

3 milioane de euro costă dezvoltarea și utilizarea unui sistem inovator de pompe de căldură geotermale, costuri care se regăsesc deja în prețurile cerute de dezvolatorii imobiliari. Un apartament cu 2 camere costă 150 de mii de euro. Unul cu 4 camere, 210 mii de euro. Energia electrică produsă însă este regenerabilă.

Experții imobiliari se așteaptă ca 2023 să fie încă un an de „tatonare”. Cererea pentru locuințe de calitate ar putea să ducă și la prețuri mai mari pentru apartamentele bine amplasate și bine construite.

Comisia de Prognoză estimează o încetinire a creşterii economice la 2,8% în acest an

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează o încetinire a creşterii economiei la 2,8% în acest an, de la 4,9% în anul precedent, şi o rată a inflaţiei de 8% la sfârşitul anului, în scădere de la 16,4% la finalul anului 2022. 

Cifrele prezentate de CNSP în prognoza de iarnă publicată joi nu diferă faţă de cele consemnate în prognoza de toamnă, publicată în luna octombrie a anului trecut. 

Creşterea consumului va încetini la 2,4%, de la 4,6% în 2022, în timp ce pentru formarea brută de capital (investiţii) este estimată o creştere de 6,2% în 2023, faţă de 10,2% anul trecut, informează Agerpres. Pentru anul viitor, instituţia estimează un avans al PIB de 4,8% şi o inflaţie în scădere semnificativă la 3,7%.

În ceea ce priveşte comerţul, exportul de bunuri (FOB) va consemna o creştere cu 10,6% în acest an, până la 102,65 miliarde euro, în timp ce pentru importul de bunuri (CIF) este prognozat un avans de 12,5%, la 142,55 miliarde euro. Deficitul comercial FOB - CIF va urca la 39,9 miliarde de euro în 2023. Pentru 2024, exportul de bunuri este de aşteptat să crească cu 8,2%, importul de bunuri cu 8,5%, iar deficitul comercial FOB - CIF va ajunge la 43,6 miliarde euro. În 2022, creşterea exporturilor de bunuri a fost de 24,3% iar a importurilor de 28,8% cu un deficit comercial de 33,9 miliarde euro.

Producţia de electricitate din surse de energie regenerabilă este în creştere în UE (Eurostat)

Producţia de electricitate din surse de energie regenerabilă în Uniunea Europeană a crescut, în termeni absoluţi, cu aproape 5% în 2021 față de 2020, potrivit datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Și consumul brut de electricitate s-a majorat, în principal în urma redresării economiei după ridicarea restricţiilor. 

Ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul brut de electricitate a crescut cu doar 0,1 puncte procentuale (pp), de la 37,4% în 2020 la 37,5% în 2021. 

Energia eoliană şi energia hidroelectrică au reprezentat peste două treimi din totalul electricităţii generate din surse regenerabile (37% şi, respectiv, 32%), restul de o treime provenind de la energia solară (15%), biocombustibili solizi (7%) şi alte surse de energie regenerabilă (8%). Sursa cu cea mai rapidă creştere a fost energia solară, care în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE.

În 2021, mai mult de trei sferturi din consumul brut de electricitate din Austria (76,2%) şi Suedia (75,7%) era generat din surse regenerabile. Aceste state membre UE sunt urmate de Danemarca (62,6%), Portugalia (58,4%), Croaţia (53,5%), Letonia (51,3%), Spania (45,9%), Germania (43,7%) şi România (42,4%).