avocatnet.ro 
Studiul confirmă continuarea dezvoltării asimetrice a teritoriului național, iar disparitățile, nu doar cele teritoriale, ci și cele în context european, continuă să se adâncească.
Trendul nu se poate inversa cu investiții de tip PNDL sau Anghel Saligny, prezentate triumfător de diverse guverne, ci prin conceperea și aplicarea unor politici publice fundamentate pe realitate.
Iar realitățile din România actuală arată cam așa:
1 PIB per capita: în context național și european
Produsul intern brut la preț de piață reprezintă rezultatul final al activităților de producție al unităților producătoare rezidente în decurs de un an.
- valoarea medie națională a indicatorului este de 8.838,5 eur/cap;
- valorile minime se înregistrează în județele Vaslui (4.973 eur/cap), Botoșani (5.438 eur/cap), Călărași (5.654 eur/cap), Suceava (6.047 eur/cap) și Teleorman (6.062 eur/cap);
- valorile maxime se înregistrează în municipiul București (26.969 eur/cap) și în județele Cluj (14.333
eur/cap), Timiș (13.419 eur/cap), Brașov (12.569 eur/cap), Constanța (12.566 eur/cap) și Ilfov (12.131
eur/cap); - față de anul precedent, partea superioară a ierarhiei se menține, cu excepția județului Ilfov, care pierde o poziție, în timp ce județul Brașov câștigă două locuri;
- per ansamblu, zonele cu valori scăzute ale PIB sunt sudul țării și Moldova
2 PIB per capita vs. PIB pe persoană ocupată = foarte multă lume neocupată
Diferențele regionale în productivitatea muncii (PIB per persoană ocupată) sunt considerabil mai mici față
de cele privind PIB per locuitor. Însă raportul arată multe persoane neocupate:
Cele mai profunde disparități între regiunile cu cel mai mare și cel mai mic PIB per locuitor și PIB per persoană ocupată se observă în:
România (raport de 3,6), Polonia și Slovacia (3,3), Ungaria (3,2), Irlanda (3,1) și Cehia (3,0),
în contrast cu Finlanda și Portugalia (1,5), respectiv Suedia și Austria (1,7).
În ceea ce privește productivitatea muncii pe oră lucrată, valorile regiunilor României se încadrează sub 50% din media UE-27, cu excepția regiunii București-Ilfov (58,6%).
3 Cel mai mic potențial de dezvoltare: județul Gorj (ISD per capita)
Investițiile străine directe (ISD) cuprind participațiile la capital ce revin investitorilor nerezidenți care dețin
cel puțin 10% din capitalul social subscris al unor întreprinderi rezidente, profitul reinvestit e către aceștia, precum și instrumentele de natura datoriei (împrumuturi, credite comerciale etc) dintre investitori sau grupul din care aceștia fac parte și întreprinderile în care au investit.
ISD reprezintă una dintre principalele surse de dezvoltare ale unei economii, fiind complementare
investițiilor publice și celor realizate de rezidenți din surse private.
4 Botoșani, județul cu cei mai puțini antreprenori (IMM la mia de locuitori)
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt definite ca fiind acele întreprinderi care au un număr mediu
anual de salariați mai mic de 250 și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situații financiare aprobate.
Indicatorul este relevant pentru estimarea competitivității unui teritoriu prin prisma densității agenților
economici, care pot să genereze locuri de muncă, să prelucreze resursele locale și să ofere servicii populației din respectivul teritoriu.
5 Județul Giurgiu fără apetit de muncă (rata de ocupare a resurselor de muncă)
Nivelul de dezvoltare economică a unui teritoriu poate fi evaluat prin prisma capacității sale de a oferi
oportunități de ocupare unui număr cât mai mare de locuitori.
Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația ocupată
civilă și resursele de muncă (acestea includ populația în vârstă de muncă, aptă de a lucra, precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate).
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
catinka
Comentarii articol (0)