măsurile ar urma să-i permită UE să concureze cu pachetul masiv de subvenții verzi introduse de Statele Unite, a anunțat marți președintele executivului european, Ursula von der Leyen, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, transmite Politico.
Propunerile ar veni, însă, pe fondul unor dispute în interiorul UE:
Deși Berlinul și Parisul s-au bucurat istoric de un rol dominant politic și economic în Uniunea Europeană, cifrele uimitoare au dat de gândit altor capitale, într-un moment critic în care subvențiile au revenit în fruntea agendei blocului.
„Scopul va fi concentrarea investițiilor pe proiecte strategice de-a lungul întregului lanț de aprovizionare”, a declarat Ursula von der Leyen. „Ne vom uita în special la modul în care putem simplifica și accelera autorizațiile pentru noi unități de producție cu tehnologie curată.”
Executivul UE va pregăti, de asemenea, un Fond european de suveranitate, ca parte a revizuirii bugetului pe termen lung al blocului, a adăugat ea. De asemenea, la nivel european au loc consultări cu privire la scutiri de taxe pentru investițiile verzi și la revizuirea cadrului privind ajutorul de stat.
Anunțul Ursulei von der Leyen vine pe fondul adâncirii diviziunilor cu privire la modul în care UE poate răspunde cel mai eficient subvențiilor de 369 de miliarde de dolari pe care SUA le acordă companiilor care realizează investiții în tehnologii verzi, pe teritoriu american, subvenții despre care europenii se tem că vor duce la migrarea multor producători peste ocean.
Disputa din cadrul UE
Pandemia și războiul au dus la o relaxare semnificativă a regulamentelor europene privind ajutorul de stat.
Înlesnirea cadrului menit să asigure competitivitatea în interiorul UE era menită să fie temporară. Competiția globală cu SUA și China i-a forțat pe oficialii europeni să admită că pentru a întări industria europeană este necesară o revizuire a regulilor.
O creștere masivă a subvențiilor riscă o „fragmentare a pieței interne” și „curse dăunătoare ale subvențiilor cu țări terțe și în interiorul UE, cu posibile efecte negative asupra coeziunii”, a avertizat comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager.
În opinia sa, și datele o confirmă, statele mai ”sărace” din UE nu vor avea nicio șansă de a concura cu nivelul subvențiilor pe care și-l permit statele ”bogate”, ceea ce va distorsiona complet piața unică.
De la prelungirea regulamentului temporar privind ajutor de stat, după izbucnirea războiului, statele UE au anunțat ajutoare de stat în valoare de 672 de miliarde de euro.
„53% din ajutorul de stat aprobat a fost notificat de Germania”, reiese din calculele Comisiei. Alte 24% reprezintă subvențiile anunțate de Franța.
Italia s-a clasat la distanță, pe locul trei, cu ajutoare de stat aprobate în valoare de 51 de miliarde de euro, 7,65% din total, iar Danemarca pe patru, cu 24 de miliarde de euro. Restul blocului comunitar a aprobat subvenții de 78 de miliarde de dolari, echivalentul a doar 12% din total.
În timp ce Berlinul și Parisul au puterea financiară de a subvenționa totul, de la energie la semiconductori și producția de baterii, multe alte state UE nu au această marjă fiscală. După cum a avertizat și Vestager, „nu toate statele membre au același spațiu fiscal pentru ajutor de stat. Acesta este un fapt. Și un risc pentru integritatea Europei.”
România, spre exemplu, figurează cu doar câteva miliarde de euro ajutor de stat aprobat în urma relaxării regulilor europene, potrivit calculelor Comisiei.
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)