De ce este România una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din UE
România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, iar o eventuală repetare a seismului din 1977 ar provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mii de răniţi şi sute de mii de persoane fără locuinţe, a spus Allana Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale, pentru Agerpres.
„O repetare a cutremurului din 1977 ar fi devastatoare, pentru că mai mult de 75% din populaţie (65% din populaţia din mediul urban) se află în zone cu un risc seismic ridicat, la fel ca şi 45% din serviciile critice de transport, energie, aprovizionare cu apă şi comunicaţii. Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care au o contribuţie de 70-80% la Produsul Intern Brut, sunt amplasate în zone seismice.
Cercetătorii şi inginerii estimează că o repetare a cutremurului din 1977 ar putea provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mai multe mii de răniţi şi posibil sute de mii de persoane fără locuinţă.
România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, cu sute de vieţi pierdute şi zeci de mii de clădiri avariate în cutremure în ultimii 200 de ani. În fiecare din ultimele cinci secole au fost, în medie, două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 şi cinci cutremure după anul 1802 cu magnitudinea de peste 7,5”, a declarat pentru Agerpres Allana Simpson.
De asemenea, se preconizează că daunele produse clădirilor publice şi infrastructurii ar putea fi considerabile şi ar putea fi resimţite în întreaga ţară, în acel arc care începe la Iaşi, trece prin Focşani, Bucureşti şi până la graniţa de sud.
În opinia reprezentantului BM, investiţiile în prevenţie şi pregătire sunt cei mai importanţi paşi pe care România trebuie să îi facă în contextul actual. „Fiecare cetăţean ar trebui să ştie ce să facă în caz de cutremur, cum să îşi pregătească familia cu truse şi provizii de urgenţă şi de unde să afle mai multe informaţii (platforma Fiipregatit.ro). De asemenea, este important să vă cunoaşteţi comunitatea şi să identificaţi cele mai vulnerabile persoane care ar putea avea nevoie de sprijin, cum ar fi persoanele în vârstă sau persoanele cu dizabilităţi”, a subliniat coordonatorul regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale.
În opinia sa, autorităţile locale şi naţionale trebuie să stabilească infrastructura şi clădirile care sunt cele mai expuse riscului şi să le acorde prioritate pentru consolidare, în direcţia modernizării, eficienţei energetice precum şi alte măsuri. „Investiţiile în capacitatea de răspuns la situaţii de urgenţă şi în clădiri sigure sunt un prim pas vital, pe lângă creşterea gradului de conştientizare în rândul opiniei publice. Banca Mondială are în prezent un portofoliu în România în cadrul căruia implementează trei proiecte cu agenţii din subordinea Ministerului de Interne pentru a sprijini capacitatea de răspuns prin investiţii în clădiri critice vulnerabile precum cele unde se acordă primul ajutor. Un alt proiect care a fost demarat anul trecut, respectiv "Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile”, implementat de Ministerul Educaţiei, are ca scop modernizarea sau reconstrucţia unora dintre cele mai vulnerabile şcoli din România.
O mare parte din mașinile înmatriculate în România în ultimii ani sunt modele second-hand provenite din câteva țări din Europa de Vest.
4 din 10 mașini la mâna a doua din România sunt importate din Germania, arată un studiu realizat prin analiza a peste 1 milion de rapoarte istorice generate pe platforma carVertical.
„Cumpărătorii de mașini second hand caută vehicule cu proveniență din Germania pentru că au impresia că șoferii germani au mai multă grijă de mașinile lor decât oricine altcineva.
Oamenii cred că șoferii de pe cea mai mare piață de vehicule second-hand nu sar peste programările la revizii, fac doar reparații de calitate și cumpără în primul rând mașini mai bine echipate”, se arată în raportul carVertical.
Alte țări din Europa de Vest din care România importă mașini second sunt Franța (14,2%), Italia (10,9%), Belgia (9,5%) și Țările de Jos (5,4%).
Starea unui vehicul și defecțiunile comune întâlnite sunt puternic influențate de regiunea din care provine mașina. Vehiculele din țările nordice au de obicei mai multă coroziune din cauza zăpezii, a sării și a temperaturilor extrem de joase.
În același timp este posibil ca mașinile din Italia să nu aibă probleme cu rugina, dar vopseaua lor poate fi decolorată din cauza intensitășii ridicate a luminii soarelui.
Trei autostrăzi din România ar urma să fie lărgite la 3 benzi pe sens
Secretarul de stat Ionel Șcrioșteanu a anunțat că a fost transmisă spre validare la Agenția Națională pentru Achiziții Publice documentația de atribuire pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru lărgirea la 3 benzi a autostrăzilor A1, A2 și A3.
Lărgirea la 3 benzi a autostrăzilor ar urma să se realizeze pentru următoarele sectoare de drum:
- Autostrada A1 Bucuresti - Pitesti integral (109,6 km)
- Autostrada A2, pe sectorul de drum cuprins între București - Fundulea
- Autostrada A3, pe sectorul de drum cuprins între Moara Vlăsiei - Dumbrava
Obiectivul general al proiectului constă în sporirea eficienței tehnico-economică a rețelei de transport din România și în îmbunătățirea vitezei de călătorie și condițiilor traficului de mărfuri, potrivit lui Ionel Scrioșteanu.
Durata contractului este de 18 luni, din care proiectantul trebuie să realizeze atât expertizele tehnice, cât și studiile de fezabilitate.
Comentarii articol (0)