În acest sens, o atenție deosebită trebuie acordată termenelor în care se poate apela la procedura prealabilă descrisă mai sus. Legea contenciosului administrativ stabilește un termen de 30 zile, ce începe să curgă de la data comunicării actului, prin care se poate formula plângere pentru vătamarea suferită prin actul administrativ-fiscal emis de organul fiscal local. În mod excepțional, acest termen de 30 de zile poate fi prelungit, dar nu mai târziu de șase luni de la data emiterii actului respectiv.
De asemenea, în situația în care organul fiscal local împotriva căruia ați formulat plângere prealabilă nu vă răspunde în termen de 30 zile sau vă răspunde, însă nu sunteți mulțumit de rezolvarea primită, ori răspunsul a venit cu întârziere, fapt ce v-a creat o vătămare, puteți să sesizați instanța de judecată, pentru a solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.
Instanța de judecată competentă în soluționarea litigiului
Un aspect foarte important de reținut este acela că introducerea acțiunii împotriva plângerilor prealabile se poate face doar în fața instanțelor de contencios administrativ, atât la domiciliul reclamantului, cât și a pârâtului.
Astfel, în conformitate cu prevederile legale, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, de până la trei milioane de lei se soluţionează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale. Iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, mai mari de trei milioane de lei se soluţionează, în fond, de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
În ipoteza în care instanța de contencios-administrativ pronunță o hotărâre nefavorabilă pentru persoana vătamată, această hotărâre poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare la instanța superioară.
Termenul de introducere a acțiunii
În mod similar plângerii prealabile, introducerea acțiunii în fața instanței se poate face doar într-un anumit termen ce va curge diferit în funcție de felul actului administrativ.
Astfel, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de șase luni de la:
- data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
- data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii;
- data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii.
Documentele necesare și suspendarea executării actului fiscal
Firma, ce are calitatea de reclamant, are obligația legală de a anexa la acţiune copia actului administrativ-fiscal pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul organului fiscal local prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale.
În situaţia în care firma nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul şi data înregistrării la organul fiscal local, precum şi orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu.
În cazul în care firma introduce acţiune împotriva organului fiscal local care refuză să pună în executare actul administrativ-fiscal emis în urma soluţionării favorabile a cererii ori a plângerii prealabile, va depune la dosar şi copia certificată de pe acest document.
Un alt aspect important de reținut este faptul că simultan cu depunerea plângerii prealabile sau ulterior, la momentul introducerii cererii în fața instanței, se poate solicita și suspendarea producerii de efecte juridice a actului administrativ-fiscal ce se atacă. Suspendarea actului administrativ poate fi solicitată numai în fața instanței de judecată.
De reținut este faptul că hotărârea prin care se pronunţă suspendarea actului administrativ este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.
Totodată, în ipoteza în care se emite un nou act administrativ-fiscal cu acelaşi conţinut ca cel suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept. În acest caz, nu este obligatorie plângerea prealabilă.
Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.
Soluțiile pe care le poate da instanța
Instanţa de judecată competentă se poate pronunța, după caz, fie să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ-fiscal, fie să oblige organul fiscal local să emită un alt act administrativ fiscal, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.
În cazul soluţionării cererii, instanţa va hotărî şi asupra despăgubirilor pentru daunele materiale şi morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.
În concluzie, firmele ale căror drepturi sunt vătămate prin actele administrativ-fiscale emise de organele fiscale locale trebuie să respecte procedura de atacare a acestora formulând mai întâi plângere prealabilă în fața organelor emitente și ulterior să introducă cerere în fața instanței, respectând totodată și termenul prevăzut de lege.