Salariul mediu net a crescut cu 15% într-un an. Diferența e anulată însă de majorarea inflației

Salariul mediu net a crescut cu 15% într-un an. Diferența e anulată însă de majorarea inflației

Câştigul salarial mediu net, în România, a fost de 4.254 lei, în luna ianuarie 2023, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi lună din anul anterior, dar în scădere cu 3,3% (-144 lei) comparativ cu decembrie 2022, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, în prima lună a anului în curs, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut în comparaţie cu luna decembrie 2022, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

"De asemenea, scăderile câştigurilor salariale medii nete din luna ianuarie au fost determinate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice", precizează INS, potrivit Agerpres.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net, la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2, s-au înregistrat după cum urmează: cu 31,3% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv cu 26,4% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 18,5% şi 24,5% în fabricarea produselor din tutun, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, industria metalurgică, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; între 8,5% şi 16,5% în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi extractive, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor mijloace de transport, telecomunicaţii, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, agricultură, vânătoare şi servicii anexe.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat aplicării prevederilor legale , acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Pe de altă parte, cele mai importante creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost consemnate în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), transporturi aeriene (între 6,5% şi 9,5%), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, activităţi de poştă şi de curier, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, construcţii (între 1% şi 5%).

Leul s-a depreciat în raport cu euro, dar a crescut comparativ cu dolarul american

Moneda naţională s-a depreciat marţi în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9253 lei, în creştere cu 0,98 bani (0,20%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9155 lei, notează Agerpres.

Pe de altă parte, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5975 lei, în scădere cu 0,78 bani (-0,17%), comparativ cu luni, când s-a situat la 4,6053 lei.

Moneda naţională s-a depreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,0487 lei, în creştere cu 1,46 bani (0,29%), faţă de 5,0341 lei, cotaţia anterioară. 

Gramul de aur s-a scumpit, marţi, până la valoarea de 281,2578 lei, de la 278,7021 lei, în şedinţa precedentă.

BERD: O repetare a crizei financiare din 2008 este puţin probabilă

În ciuda turbulenţelor de pe pieţele financiare globale în urma colapsului băncii americane Silicon Valley Bank (SVB), o repetare a crizei financiare globale din 2008, care a urmat după prăbuşirea Lehman Brothers, este puţin probabilă, a declarat marţi, pentru Reuters, Beata Javorcik, economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

„Momentul Lehman a fost asociat cu inovarea financiară, care atunci a fost greşit înţeleasă. Amploarea fenomenului a fost, de asemenea, greşit înţeleasă”, a explicat Javorcik, conform Agerpres.

Oficialul a adăugat: „În cazul SVB, avem de-a face cu un tip învechit de criză, determinat de un mediu cu dobânzi ridicate. Autorităţile de reglementare din SUA au acţionat extrem de rapid pentru a stopa propagarea efectelor negative şi a limita riscurile de contagiune”.

De asemenea, a apreciat economistul şef al BERD, pariurile pieţei pe reducerile de dobânzi în Europa Centrală, în viitorul apropiat, sunt optimiste, deoarece inflaţia s-ar putea menţine la un nivel ridicat o perioadă mai lungă de timp.

Autorităţile de politică monetară din Europa Centrală, care au fost în prima linie a înăspririi politicii monetare în 2021, caută deocamdată să menţine dobânzile stabile, în condiţiile în care regiunea se confruntă cu o încetinire semnificativă a economiei, în urma efectelor războiului din Ucraina.

Băncile centrale din Ungaria şi Cehia, primele care au început majorarea dobânzilor în urmă cu doi ani, ar putea deveni primele din Europa care scad costurile de împrumut anul acesta, pe fondul aşteptatei replieri a inflaţiei.

Economiştii se aşteaptă ca Banca Centrală din Cehia să fie prima care va reduce dobânzile, în semestrul doi din 2023, în timp ce în privinţa Ungariei părerile sunt împărţite - al doilea sau al treilea trimestru.

Economiştii se aşteaptă ca Banca Centrală din Cehia să fie prima care va reduce dobânzile, în semestrul doi din 2023, în timp ce în privinţa Ungariei părerile sunt împărţite - al doilea sau al treilea trimestru.

„Aceasta sugerează că şi opinia conform căreia băncile centrale vor începe curând reducerea dobânzilor sunt destul de optimiste”, a adăugat oficialul BERD.