Aproape jumătate din mierea importată în Europa este „falsă”. ANPC: „E amestecată cu o substanță”

Aproape jumătate din mierea importată în Europa este „falsă”. ANPC: „E amestecată cu o substanță”

Este alertă în toată Europa, după ce o anchetă a Comisiei a dezvăluit că aproape jumătate din mierea importată nu este 100% naturală. Mostrele prelevate din 18 țări arată că borcanele conțin mai degrabă un amestec cu sirop de zahăr, un tertip folosit de importatori ca să scadă prețul mierii. Președintele ANPC spune că, de fapt, acea substanță nu ar fi nici măcar sirop de zahăr, ci că lucrurile sunt mai complicate de atât.  

Mircea Ciocan, președintele Federației Asociațiilor Apicole din România: În urmă cu vreo 10 ani, asociația noastră a făcut un experiment: a cumpărat din toate magazinele diverse sortimente de miere pe care le-a trimis la laborator. Din păcate, niciuna dintre sortimentele existente la acel moment pe piață, în supermarket-uri, nu avea mai mult de 20% miere.

Am discutat cu Min. Agriculturii, ne-am zbătut ca legea apiculturii să conțină obligativitatea etichetării corecte a mierii, lucru care nu se întâmplă nici astăzi, deși legea 383 a fost amendată și prevede în acest moment obligativitatea procesatorilor de a eticheta corect mierea, în funcție de toate sortimentele care intră într-un cupaj. Nu se întâmplă asta. Min. Agriculturii tergiversează de 2 ani această obligația a sa de a da normele de aplicare a legii. Susține că nu are prin lege acest atribut.

Horia Constantinescu, președintele ANPC: Cupajul de miere înseamnă că este folosită exclusiv mierea din mai multe sortimente, amestecată în vederea obținerii unui produs final cu mai multe arome. Mierea falsă, în schimb, este mierea obținută prin amestecare unui procent de miere naturală cu tot felul de substanțe care seamănă sauu o pot multiplica, fără ca acest lucru să fie vizibil la momentul la care achiziționezi produsul. Nu este neapărat sirop de zahăr, lucrurile sunt mult mai complicate de atât.

Noi am demarat o investigație în urmă cu o lună și jumătate. Am ridicat mai multe sortimente de miere de la mai mulți producători și importatori ce pun pe piață, este o lucrare mai amplă, sunt mai multe instituții angrenate. Fenomentul ne arată că ceea ce spuneți dvs. că ar fi un simplu sirop de glucoză este o substanță ce are anumite proprietăți asemănătoare cu ale mierii.

Am trimis mostrele spre a fi analizate în afara țării. Nu am divulgat de unde am ridicat aceste mostre pentru că dorim să nu existe vreo influență până la aflarea rezultatelor. Vom continua investigația, din păcate amploarea este mult peste ceea ce ne putem noi imagina. Avem inclusiv informații că în China există o metodă de producere a acestei substanțe, care, până la o analiză, pare că este chiar miere.

Cum facem diferența între mierea naturală și mierea falsă

Mircea Ciocan, președintele Federației Asociațiilor Apicole din România: Este extrem de greu de observat diferența dintre mierea adevărată și cea falsă. Procesul de adulterare a mierii și face în laboaratoare din diverse țări ale lumii, cum ar fi China. Se pleacă de la diferite glucoze și alte zaharuri, ele vin rafinate și combinate în laborator, până când capătă caracteristicile intriseci ale mierii, fără să aibă caracteristicile reale ale mierii. Nu putem să ne dăm seama decât apelând la un laborator.

Mircea Ciocan, președintele Federației Asociațiilor Apicole din România: Este extrem de greu de observat diferența dintre mierea adevărată și cea falsă. Procesul de adulterare a mierii și face în laboaratoare din diverse țări ale lumii, cum ar fi China. Se pleacă de la diferite glucoze și alte zaharuri, ele vin rafinate și combinate în laborator, până când capătă caracteristicile intriseci ale mierii, fără să aibă caracteristicile reale ale mierii. Nu putem să ne dăm seama decât apelând la un laborator.

Prima modificare în sens pozitiv a perspectivei ratingului României, din aprilie 2020. Anunțul făcut de agenția Fitch

Agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi a revizuit perspectiva de ţară de la negativă la stabilă, a anunţat, sâmbătă, Ministerul Finanţelor.

Această este prima modificare în sens pozitiv a perspectivei ratingului României operată de această agenţie din aprilie 2020.

Decizia revizuirii perspectivei ratingului României este susţinută, în opinia agenţiei, de stabilizarea datoriei publice şi implementarea unor politici menite să asigure o consolidare fiscală graduală, precum şi de stabilitatea politică din ţara noastră şi reducerea riscurilor privind războiul din Ucraina şi criza energetică subsecventă.

"Decizia Fitch Ratings reprezintă o dovadă a recunoaşterii internaţionale a agendei Guvernului României pentru a asigura consolidarea fiscal-bugetară şi confirmarea că măsurile deja adoptate au fost cele corecte, necesare pentru ţara noastră şi extrem de aşteptate de către toţi partenerii noştri externi. Totodată, trebuie remarcate şi estimările pozitive ale agenţiei referitoare la potenţialul de creştere economică a României pe termen mediu", a declarat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

În evaluarea realizată, Fitch menţionează atât rezilienţa economică de care a dat dovadă România în anul 2022, cât şi stabilitatea politică care a făcut posibilă abordarea crizei generate de războiul din Ucraina şi a celei energetice.

Potrivit Fitch, economia României va înregistra o creştere de 2,3% în anul 2023, respectiv de 3% în anul 2024, în condiţiile în care ţara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Abateri financiar-contabile de peste 10 miliarde de euro la instituțiile publice controlate anul trecut. Raport Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului Raportul public pe anul 2021 şi Raportul de activitate pe anul 2022, după aprobarea acestora de plenul instituţiei. În urma controalelor efectuate anul trecut, Curtea de Conturi a constatat abateri financiar-contabile de 53,4 miliarde de lei, peste 10 miliarde de euro.

„În contextul activităţii specifice, în anul 2022 Curtea de Conturi a verificat 2.168 de entităţi. Majoritatea misiunilor derulate conform programului de activitate s-au axat pe auditul financiar (1.512), urmate de auditul de conformitate (442) şi de cel al performanţei (32). Au fost efectuate 5.588 de misiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a recomandărilor (follow-up) şi peste 300 de acţiuni de documentare”, se arată într-un comunicat remis vineri de Curtea de Conturi, potrivit Agerpres.

Valoarea prejudiciilor constatate de auditorii publici externi a fost de 1,75 miliarde de lei, iar abaterile financiar-contabile au atins nivelul de 53,4 miliarde de lei.

Conform sursei citate, pentru prejudiciile identificate şi consemnate în actele de audit aferente anului financiar 2021 şi anilor anteriori, Curtea a formulat 103 sesizări, la propunerea departamentelor şi a camerelor de conturi. Din totalul sesizărilor penale, 76 au vizat neîndeplinirea măsurilor dispuse, iar 27 au fost formulate în cazul existenţei unor indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală.

Cheltuieli în pandemie

„În cel de al doilea an pandemic (2021), cheltuielile de la bugetul de stat au fost de peste 284 de miliarde de lei, mai mult de un sfert din această sumă (26,4%) îndreptându-se către Sănătate şi Muncă/Protecţie socială”, se spune în comunicat.

De altfel, cele două domenii au înregistrat, cumulat, 87% din cheltuielile de 5,73 de miliarde de lei efectuate din bugetul de stat pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. Sectorul Apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi justiţie a însumat o cincime din cheltuielile statului în exerciţiul financiar 2021 (20%).

„Raportul public pe anul 2021 prezintă principalele rezultate ale misiunilor de audit public extern efectuate pe parcursul anului trecut. Pentru al doilea an consecutiv, raportul conţine elemente de structură şi abordare sintetizate, care permit ca informaţiile referitoare la rezultatele auditului să fie mai uşor accesibile părţilor interesate, factorilor de decizie şi publicului larg”, susţin reprezentanţii Curţii de Conturi.

Potrivit sursei citate, entităţile verificate din administraţia publică centrală au fost tratate în cadrul domeniilor de activitate a căror expunere urmează, în linii mari, configuraţia stabilită de unitatea de coordonare a strategiilor din cadrul Executivului. Un capitol distinct vizează activitatea derulată de camerele de conturi judeţene la autorităţile din administraţia publică locală.

„Curtea de Conturi a României a făcut paşi importanţi în sensul adecvării activităţii şi a procedurilor sale la standardele auditului modern, iar activitatea de raportare a cunoscut, de asemenea, o transformare semnificativă”, se mai precizează în comunicat.