Rata anuală a inflației a scăzut la 14,5% în martie, dar scumpirile continuă. Cele mai mari prețuri sunt la zahăr, carne și lactate

Rata anuală a inflației a scăzut la 14,5% în martie, dar scumpirile continuă. Cele mai mari prețuri sunt la zahăr, carne și lactate

Rata inflației se menține ridicată. 14,5% este procentul anunțat în urmă cu puțin timp de Institutul Național de Statistică (INS). În topul scumpirilor la capitolul produse alimentare sunt cartofii, laptele sau carnea. Și prețul zahărului a urcat spectaculos cu 61%%. Scumpiri față de anul trecut sunt și la energie, gaze și combustibili. 

Indicele preţurilor de consum în luna martie 2023 comparativ cu luna februarie 2023 este 101,01%.

Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 2,3%.

Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 este 14,5%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2022 – martie 2023) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2021 – martie 2022) este 15,3%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna martie 2023 comparativ cu luna februarie 2023 este 100,85%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2022 – martie 2023) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2021 – martie 2022) determinată pe baza IAPC este 13,2%.

Câştigul salarial mediu net a crescut cu 16 lei în luna februarie. Cât câștigă angajații români

Câştigul salarial mediu net în România a fost de 4.270 lei în februarie 2023, în creştere cu 0,4% (+16 lei) comparativ cu ianuarie 2023 şi cu 14,8% faţă de februarie 2022, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (10.234 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.355 de lei), potrivit datelor INS.

„În luna februarie 2023, nivelul câştigului salarial mediu net a fost influenţat, în aproape egală măsură, atât de creşteri, cât şi de scăderi faţă de luna precedentă. Astfel, creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale sau pentru performanţe deosebite) în luna februarie 2023, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum şi de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte)”, precizează INS într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Cele mai mari creșteri salariale

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 24,7% în fabricarea produselor din tutun, 
• cu 19,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, 
• cu 14,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; 
• între 7,5% şi 11% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, alte activităţi extractive, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; 
• între 1,5% şi 3,5% în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cercetare-dezvoltare, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), industria metalurgică, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), construcţii.

FMI: Datoria publică este mai mare și crește mai rapid decât se preconiza înainte de pandemie

Datoria publică este mai mare şi creşte mai rapid decât se preconiza înainte de pandemie, impulsionată în principal de SUA şi China, a declarat miercuri principalul expert fiscal de la Fondul Monetar Internaţional, Vitor Gaspar, transmite Reuters, potrivit Agerpres. 

60% din ţări sunt aşteptate să înregistreze o scădere a raportului datorie publică/Produs Intern Brut până în 2028, după creşterile care au avut legătură cu COVID, însă un număr semnificativ de mari economii, inclusiv Brazilia, China şi SUA, se confruntă cu o creştere rapidă a raportului datorie-PIB.

Vitor Gaspar, directorul departamentului pentru afaceri fiscale de la FMI, a spus miercuri că datoria publică mondială a urcat până la aproape 100% din PIB în 2020, după care a înregistrat cel mai puternic declin din ultimii 70 de ani până în 2022, chiar dacă a rămas la aproximativ opt puncte procentuale peste nivelul de dinainte de pandemie.

În loc să se normalizeze, acest indicator este aşteptat să înceapă să crească din nou în acest an, ajungând la 99,6% din PIB în 2028, ultimul an din orizontul de prognoză al FMI, a spus Gaspar. „Există un număr semnificativ de mari economii avansate, mari economii emergente, unde raportul datorie-PIB este preconizat să crească rapid şi pe lista acestor ţări se regăsesc Brazilia, China, Japonia, Africa de Sud, Turcia, SUA şi Marea Britanie. Iar influenţele dominante vin din partea primelor două mari economii”, a spus Gaspar.

În contrast, în ţările în curs de dezvoltare cu venituri reduse, creşterea raportului datorie-PIB în perioada pandemiei a fost una foarte moderată şi în următorii ani este aşteptat să scadă la nivelul prognozat înainte de pandemie, a precizat oficialul FMI. Constrângerile bugetare şi creşterea insecurităţii alimentare au blocat reducerea sărăciei şi au împiedicat noi progrese spre atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ONU, susţine FMI, în ultimul său raport de monitorizare fiscală.

Pentru viitor, toate ţările ar trebui să îşi alinieze politicile fiscale şi monetare pentru a combate inflaţia şi să îşi pună la punct rezerve care să poată fi utilizate în eventualitatea unor crize, a spus Gaspar, adăugând că ţările care nu dispun de buffere suficiente au suferit recesiuni mai lungi şi mai grave în scenarii de criză.

Raportul publicat miercuri de FMI avertizează că riscurile sunt ridicate, iar reducerea vulnerabilităţii datoriei ar trebui să fie o „prioritate principală”, în special în ţările în curs de dezvoltare cu venituri reduse, unde 39 de state sunt deja în pragul unei crize a datoriilor.

Potrivit FMI, recentele probleme bancare din SUA şi Elveţia au agravat riscul unei crize financiare de amploare, care ar pune şi mai multe presiuni asupra sectorului public, dacă guvernele vor fi solicitate să vină în sprjinul băncilor. Pentru a se proteja faţă de noi probleme mai grave, organismele de reglementare ar trebui să se gândească la consolidarea cadrului de soluţionare a crizei şi a regimului pentru abordarea instituţiilor cu probleme.