Aderarea la OCDE: România încă mai are ajustări de făcut la legislația fiscală, pentru a deveni membru

Discuțiile serioase pentru aderarea României la OCDE au început în ianuarie 2022. Ulterior, în iunie 2022, Guvernul a anunțat că foaia de parcurs pentru aderare a fost adoptată de OCDE. În spațiul public, specialiștii au atenționat din start că este nevoie de modificări fiscale pentru a duce procesul la bun sfârșit.

Câteva luni bune mai târziu, la o conferință organizată în martie 2023 de cei de la PwC România, reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat că țara noastră este aliniată, în mare, cu exigențele OCDE și că n-ar mai fi nevoie de modificări fiscale.

„Într-adevăr, procesul de aderare a României la OCDE a început anul trecut în mod oficial, pentru că noi suntem alături de OCDE de foarte mult timp. Și știți foarte bine că există acte normative în care avem acest concept în partea fiscală - prețurile de transfer, care urmăresc ghidurile OCDE, recent am ratificat o convenție multilaterală, avem și convenții pe schimbul de informații, avem și convenția de administrare fiscală. (...)

Din această perspectivă, noi anul trecut am făcut un exercițiu de autoevaluare a acestor recomandări, convenții și toate celelalte instrumente la care ne raportăm din punct de vedere fiscal. Și, pe intrumentele din sfera de competență a Ministerului Finanțelor, mai ales în domeniul fiscal, noi suntem complet aliniați. Adică respectăm în normele și procedurile fiscale tot ceea ce OCDE consideră că este de bună practică și se regăsește în recomandări. Sigur că poate nu există o aliniere de 99%, pentru că mai sunt necesare, în anumite instrumente, mici proceduri. Deci, practic, modificări fiscale pot să vă spun că nu vom avea din această perspectivă”, a declarat Georgeta Toma, Șef serviciu în cadrul Direcției generale de legislație fiscală și reglementări vamale și contabile a Ministerului Finanțelor.

Cu toate acestea, chestiunea trebuie nuanțată puțin, pentru că România n-a „bifat” încă toate schimbările de care mai este nevoie în perspectiva aderării, arată specialiștii de la Deloitte România. De principiu, implementarea efectivă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este un element-cheie de care depinde căpătarea statutului de membru al OCDE, iar autoritățile încă mai au ceva jaloane de bifat din acesta.

„Conform informațiilor publicate la momentul anunțului de deschidere a negocierilor, invitația de aderare a venit cu o serie de recomandări din partea organizației, în special în direcția accelerării reformelor structurale, ceea ce ar trebui să creeze premisa de recuperare a decalajelor de dezvoltare față de țările membre ale organizației. De altfel, reprezentanții OCDE reiau, practic, recomandările trasate, de-a lungul timpului, de toate instituțiile financiare cu care România a avut încheiate acorduri de finanțare, de la Fondul Monetar Internațional la Banca Mondială și Comisia Europeană. Și poate de data aceasta realizăm că implementarea acestora ne aduce, în primul rând nouă, ca societate, beneficii, pentru că toate aceste reforme au drept scop dezvoltarea de ansamblu a economiei naționale, a infrastructurii în toate domeniile -- educație, sănătate, transporturi, administrație publică ș.a.m.d. -- și, în final, condiții mai bune de viață pentru toți cetățenii.

În zona fiscală, principalele recomandări vizează stabilirea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu și reducerea treptată a deficitului fiscal pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice sau continuarea modernizării și informatizării administrației fiscale pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor, în special pe baza conformării voluntare. Și, aici, OCDE susține că România trebuie să se concentreze pe o implementare eficientă a PNRR finanțat de UE, prin îmbunătățirea capacității administrative și realizarea reformelor necesare în toate domeniile. Iar în zona fiscală, PNRR prevede eliminarea inechităților (cote reduse de impozitare, excepții sau regimuri fiscale speciale) și regândirea taxelor pe proprietate, concomitent cu protejarea contribuabililor vulnerabili. De asemenea, este vizată modernizarea administrației fiscale, cu scopul creșterii veniturilor la bugetul de stat.

Multe dintre aceste măsuri, prevăzute în PNRR și, implicit, necesare pentru alinierea la standardele OCDE, sunt încă în stadiu de implementare, astfel că ele trebuie continuate pentru a avea efectele scontate, și anume pentru a aduce beneficii pentru întreaga societate și, în final, pentru a permite aderarea la OCDE”, a detaliat, la solicitarea avocatnet.ro, Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte.

Mai precis, România a implementat până acum numai o parte dintre măsurile asumate prin PNRR - printre altele, reducerea numărului de plătitori de impozit micro din ianuarie 2023 și regândirea din 2025 a impozitării proprietăților deținute de persoanele fizice și juridice. Totodată, autoritățile continuă minuțioasa digitalizare a activității Fiscului prin fișierul SAF-T, sistemul e-Factura, sistemul e-Transport și nu numai.

„Din perspectiva reglementărilor fiscale internaționale, emise la inițiativa OCDE, implicațiile vor fi în mare măsură la nivel de detaliu, dat fiind că acestea au fost preluate deja în mare parte de țara noastră, fără a fi condiții impuse în procesul de aderare. În plus, România a semnat și acordul încheiat în 2021 sub coordonarea OCDE cu privire la reforma fiscală internațională pe doi piloni (Pilonul I - redistribuirea parțială a profiturilor marilor companii către statele sursă și Pilonul II - impozitul minim pe profit la nivel global) și urmărește cu interes evoluțiile pe aceste inițiative, pentru a le prelua în legislația internă în momentul în care se adoptă la nivel european.

Pe Pilonul I, care vizează în principal veniturile obținute de giganții din tehnologie din țările în care nu au prezență fizică, nu s-au înregistrat progrese de la semnarea acordului, însă pe Pilonul II, cel puțin în UE, discuțiile sunt mai avansate și, în momentul în care legislația va fi adoptată, va trebui transpusă și în România, dat fiind statutul de țară membră UE”, a adăugat Dan Bădin.

„Procesul de aderare a României la OCDE trebuie tratat cu toată seriozitatea, pentru că reprezintă o oportunitate uriașă pentru întreaga societate. Practic, este cel mai ambițios obiectiv al României de la aderarea la Uniunea Europeană și ar trebui să fie proiectul de țară pentru perioada rămasă până la aderare.” Dan Bădin, Partener, Deloitte

Ce avantaje vom avea în urma aderării la OCDE

Beneficiile aderării României la OCDE vor fi multiple, rezultatul final urmând să fie atât în avantajul mediului de afaceri, cât și al românilor.

„Pentru România, parcurgerea procesului, în sine, ar aduce multiple beneficii, ca urmare a implementării reformelor asumate prin foaia de parcurs. În plus, apartenența la OCDE va ajuta la îmbunătățirea ratingului de țară, ceea ce va crește atractivitatea României în fața investitorilor străini, iar accesul la finanțare externă va fi mai facil și mai ieftin. Din nou, toate acestea duc, în final, la dezvoltare și la un nivel de trai mai ridicat pentru populație. În prezent, organizația are 38 de membri, majoritatea state europene, care dețin peste 70% din producție și comerț la nivel global și 90% din investițiile străine directe”, a precizat partenerul de la Deloitte.

Asta înseamnă că România are șansa să intre în clubul celor mai bogate state ale lumii, însă, evident, un asemenea proces nu este deloc simplu. Mai ales pentru că țara noastră și-a depus candidatura de ceva timp și abia acum a fost invitată să adere la OCDE.

„Așadar, prin aderare, România intră, practic, în clubul celor mai bogate state ale lumii. Dar nu este un proces simplu. România și-a depus candidatura în urmă cu aproape 20 de ani și abia anul trecut a primit invitația de aderare. Mai este important de menționat că, deși nu există un termen-limită pentru finalizarea procesului de aderare, este important ca România să țină pasul cu celelalte țări incluse în actualul val de aderare, respectiv Bulgaria, Croația, Brazilia, Argentina și Peru. Țări din regiune, precum Cehia, Polonia și Ungaria, au devenit membri ai OCDE în anii 1995 și 1996. Slovacia, care a intrat în UE cu doar trei ani înaintea României, a aderat la OCDE încă din anul 2000. Slovenia și Estonia s-au alăturat în 2010, Letonia a devenit membru în 2016, iar Lituania - în 2018”, a continuat specialistul.

De ce durează atât de mult? Pentru că România a avut și încă are de lucrat la mai multe capitole pentru a putea deveni un membru cu drepturi depline al OCDE.

„Unul dintre motivele pentru care România nu a primit anterior invitația de aderare a fost legat chiar de nerespectarea Legii responsabilității fiscale. Un raport OCDE din 2016 evidenția faptul că România abuzează de legiferarea prin ordonanțe de urgență, că are prea multe strategii necorelate și că trebuie să utilizeze tehnologiile digitale ca parte integrantă a guvernării, printre multe alte deficiențe. Toate aceste aspecte sunt semnalate constant și de mediul de afaceri, care este dispus să se implice în consultări cu autoritățile în această direcție”, a conchis Dan Bădin.

Așadar, procesul pe care România îl are de parcurs este departe de a fi gata, iar aderarea în sine va depinde de cât de repede și cât de bine vor implementa autoritățile reformele necesare.