Cât costă un sejur în România: Două persoane plătesc pentru cazare între 200 și 1250 de lei pe noapte

Cât costă un sejur în România: Două persoane plătesc pentru cazare între 200 și 1250 de lei pe noapte

Un sejur în România în vara acestui an poate fi achiziţionat cu preţuri ce pornesc de la 200 lei pe noapte pentru două persoane la munte şi 280 de lei pe noapte tot pentru două persoane pe litoral, potrivit unei platforme hoteliere.

"Preţurile variază în funcţie de destinaţie, bineînţeles, însă, potrivit datelor Travelminit.ro, intervalele de preţ variază între 280 de lei şi 1250 de lei/noapte pentru 2 persoane pe litoral, între 200 şi 500 de lei/noapte pentru 2 persoane la munte, între 220 şi 859 de lei în staţiunile balneare şi între 210 şi 812 lei în marile oraşe. În ceea ce priveşte destinaţiile mai puţin populare în sezonul estival, dar care pot fi o excelentă opţiune pentru concediul de vară, situaţia preţurilor se prezintă astfel: Maramureş (425 lei/2 persoane/noapte), Sovata (410 lei/2 persoane/noapte), Băile Herculane (630 lei/2 persoane/noapte), Valea Prahovei (550 lei/2 persoane/noapte)", se arată într-un comunicat al Travelminit.ro.

În ceea ce priveşte tarifele la cazare de pe litoral, la Mamaia tariful este de 490 de lei/2 persoane/noapte, la Eforie Nord - 390 de lei/2 persoane/noapte iar la Costineşti - 330 de lei/2 persoane/noapte.

Potrivit platformei de profil, există un interes tot mai mare pentru locurile autentice pe care le păstrează România. Foarte căutate sunt satele rustice din zona Transilvaniei, care au păstrat tradiţiile, staţiunile balneare, care oferă atât facilităţi de tratament pentru diverse afecţiuni, cât şi opţiuni de distracţie pentru întreaga familie, Delta Dunării, Maramureşul şi Bucovina.

BM a aprobat al doilea împrumut, de 592 milioane euro, pentru România. Acesta va fi folosit la politici de devoltare

Consiliul de Administraţie al Grupului Băncii Mondiale (WBG) a aprobat vineri cel de-al doilea împrumut, în valoare de 591,9 milioane euro, pentru Politici de Dezvoltare (Development Policy Loan, DPL) pentru a sprijini o creştere incluzivă şi verde în România, informează BM printr-un comunicat. 

Acest împrumut este cel de-al doilea din seria de două operaţiuni de finanţare care sprijină Guvernul în realizarea unor reforme structurale cheie pentru creşterea nivelului de incluziune, consolidarea managementului fiscal, promovarea decarbonizării şi îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice, conform Agerpres. 

Potrivit sursei citate, această finanţare vine în sprijinul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, facilitând absorbţia sporită a fondurilor europene. Prima operaţiune de finanţare pentru politici de dezvoltare din această serie a fost aprobată în iunie 2022 şi a avut o valoare de 622,2 milioane euro. 

„Prin intermediul acestei finanţări, Banca Mondială ajută Guvernul să-şi intensifice eforturile de sprijinire a incluziunii sociale, de îmbunătăţire a managementului fiscal şi de accelerare a tranziţiei energetice. O analiză recentă a Băncii Mondiale arată că România trebuie să adreseze provocările în materie de sărăcie şi incluziune, iar capacitatea statului de a realiza acest obiectiv necesită instituţii puternice. Acesta este motivul pentru care asistenţa tehnică a Băncii Mondiale vine în completarea sprijinului financiar”, a declarat Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale în România. 

Asi stenţa Băncii Mondiale vizează promovarea incluziunii prin intermediul consolidării programelor de protecţie socială, cum ar fi integrarea persoanelor cu dizabilităţi în cadrul comunităţii şi facilitarea integrării pe termen mai lung a persoanelor dislocate forţat din Ucraina. De exemplu, familiile cu venituri mici şi persoanele singure din România care trăiesc în condiţii de sărăcie monetară relativă vor beneficia de sprijin sporit prin programul Venitul Minim de Incluziune (VMI). Pentru a facilita implementarea VMI, acest DPL a sprijinit adoptarea reglementărilor necesare, asigurând totodată indexarea beneficiilor cu rata medie anuală a inflaţiei pentru menţinerea acestora la un nivel adecvat, se menţionează în comunicat. 

Grindeanu anunță simplificarea procedurilor necesare pentru proiectele de infrastructură. Vor contribui la „eliminarea blocajelor”

Termenele de emitere a certificatelor de urbanism şi a avizelor au fost reduse la 5 zile pentru proiectele de infrastructură de transport, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă pentru dezvoltarea mai rapidă a reţelei transeuropene de transport adoptate vineri de Guvern.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a scris, pe pagina sa de Facebook, că actul normativ prevede urgentarea procedurii de autorizare a proiectelor privind infrastructura de transport, conform reglementărilor europene în vigoare, atribuţii suplimentare pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii inclusiv în ceea ce priveşte demersuri pentru reducerea duratei obţinerii certificatelor de urbanism şi a altor documente eliberate de autorităţile administraţiei publice locale competente, reducerea termenelor de emitere a certificatelor de urbanism, avizelor, acordurilor, altor acte emise de instituţiile avizatoare, la 5 zile, cu excepţia actelor de reglementare în domeniul protecţiei mediului, pentru care propunerile în cadrul proiectului de lege sunt distincte şi transpunerea prevederilor Directivei privind coordonarea procedurilor de autorizare şi achiziţiile publice în cadrul proiectelor transfrontaliere, potrivit Agerpres.

„Actul normativ va contribui (în cadrul Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030) la creşterea capacităţii administrative a beneficiarilor proiectelor de infrastructură de transport în România şi la eliminarea blocajelor care apar în etapele de pregătire a proiectelor”, susţine ministrul Transporturilor.