BNR – poziție radicală: fără niciun fel de facilități fiscale. Cifrele Raportului de Stabilitate

„Deficitul bugetar pentru primele patru luni ale anului 2023 s-a majorat cu 0,56% puncte procentuale față de anul anterior, situându-se la 1,72% din PIB”, se arată în raportul dat publicității de BNR. Între timp, Ministerul Finanțelor a comunicat execuția bugetară la cinci luni, deficitul crescând la 2,32% din PIB.

„Această evoluție este consecința unei dinamici sub așteptări a veniturilor fiscale, pe fondul încetinirii activității economice” spune BNR, care subliniază însă și efectele modificărilor aduse contribuțiilor pentru asigurări. Aici este vorba de scutirea angajațiilor din construcții, agricultură și industria alimentară de la plata contribuțiilor pentru asigurările de sănătate pe lângă exceptarea de la plata impozitului pe venit.

Totodată, în raport se arată că deși România are una dintre cele mai ridicate rate de impozitare a veniturilor salariale (locul patru în Europa), contribuția veniturilor la buget din impozitul pe salarii și venit este doar de 12,2% (locul 20 în UE). La deficit mai contribuie creșterea cheltuielilor cu investițiile și dobânzile.

La prezentarea Raportului elaborat de banca centrală, Eugen Rădulescu, director al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, spune că „marea problemă pe care o avem este deficitul bugetar”, care este văzut ca principala vulnerabilitate la stabilitatea financiară.

„România are o pondere a veniturilor bugetare în PIB de 27%, cea mai mică din UE, în condițiile în care media europeană este de 41%. Asta înseamnă că reducerea cu un punct procentual a deficitului public este cu mult mai dificil de realizat într-o economie precum a României, decât într-o economie în care ponderea veniturilor bugetare e undeva pe la 40-45% din PIB”, a precizat el.

Guvernul are o marjă foarte restrânsă de a reduce deficitul bugetar, și din cauză că nivelul cheltuielilor are un grad ridicat de rigiditate, a explicat el. Cu alte cuvinte, guvernului îi este foarte dificil să reducă din cheltuieli care sunt practic fixe.

De asemenea, România se confruntă cu deficite gemene, deficitul de cont curent fiind reflectarea în oglindă al celui bugetar.

Măsuri populiste = disparități fiscale

Potrivit lui Rădulescu, colectarea veniturilor se lovește de mare problemă: sistemul de impozite și taxe a devenit un adevărat şvaiţer.

Facilitățile, scutirile acordate unor sectoare economice au ajuns să conducă la apariția mai multor categorii de oameni: „Unii care plătesc taxe și impozite, care datorează taxe și le plătesc și unii care nu mai datorează nici taxe”, explică Rădulescu.

El spune că scutirea de impozitul pe venit nu mai este necesară pentru sectorul IT, deoarece nivelul taxări în România oricum este foarte redus, iar la salariile mari de 2.000-4.000 euro pe lună nu ar fi descurajate angajările sau fuga specialiștilor peste hotare.

De asmenea, scutirea de la plata contribuțiilor pentru asigurările de sănătate pentru construcții, agricultură și industrie alimentară este absurdă și lipsită de sens.

Se introduce o mare inechitate: unii salariații nu contribuie la fondul asigurărilor de sănătate, dar beneficiază de asistență medicală completă pe banii celor care își achită obligațiile.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.