Intenţia Guvernului de a taxa tichetele de masă cu 10% și de a le înlocui cu numerar ar putea produce pierderi financiare semnificative economiei, dar şi bugetului de stat, în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei, arată o analiză de specialitate, întocmită de o companie de consultanţă, transmite Agerpres.
Astfel, conform calculelor Frames, firmele care oferă servicii de servire a mesei ar putea raporta o scădere a cifrei de afaceri de până la 30%, în timp ce la nivelul întregii economii efectele financiare negative sunt de o amploare şi mai mare, având în vedere că mulţi români folosesc tichetele de masă în magazinele alimentare.
„Dincolo de suprataxarea microîntreprinderilor, de creşterea taxelor în sectorul imobiliar şi majorarea TVA la o serie întreagă de servicii, peste 3 milioane de români s-ar putea trezi, peste noapte, fără o sursă financiară importantă - tichetele de masă. Decizia Guvernului de a taxa cu 10% aceste tichete ar putea determina multe firme să renunţe la ele, în condiţiile în care nu au buget prevăzut pentru a susţine taxele către stat. O altă măsură controversată vizează includerea posibilităţii de a livra sumele asociate tichetelor de masă şi sub formă de bani cash”, se menţionează în analiză.
Consultanţii Frames sunt de părere că posibilitatea ca tichetele de masă să fie oferite în bani cash „spulberă”, practic, scopul pentru care au fost create - acela de a asigura plata pentru servicii de masă, pentru achiziţia de alimente etc.
„Ultimul draft al ordonanţei permite, practic, ca banii cash să poată fi cheltuiţi pentru ţigări, pentru alcool, pentru păcănele şi pentru orice altceva. În plus, dacă tichetele de masă pot fi folosite exclusiv pe teritoriul României, adică în economia românească, sumele în bani vor putea fi folosite oriunde, fără niciun fel de trasabilitate”, notează sursa citată.
Cel mai recent studiu OECD relevă faptul că tichetele pe card acordă protecţie mai bună împotriva furtului, pierderii şi eliminarea fraudei datorită plăţilor securizate şi standardelor crescute în industrie, fiind instrumente pentru incluziunea socială şi dezvoltarea locală.
Începe școala. Care este structura anului școlar 2023-2024 și câte vacanțe vor avea elevii
Începe noul an școlar. Aproape 2.700.000 de elevi se întorc la cursuri de luni. Anul școlar 2023-2024 va avea 36 de săptămâni, este structurat în 5 module, între care elevii vor avea 5 vacanțe, și se va încheia pe 21 iunie 2024.
Care este structura anului școlar 2023-2024
Anul școlar 2023—2024 este structurat astfel:
- Modulul I începe luni, 11 septembrie 2023 și se încheie vineri, 27 octombrie 2023.
- Vacanță de toamnă începe sâmbătă, 28 octombrie 2023 și se încheie duminică, 5 noiembrie 2023.
- Modulul II începe luni, 6 noiembrie 2023 și se încheie vineri, 22 decembrie 2023.
- Vacanță de iarnă începe sâmbătă, pe 23 decembrie 2023 și se încheie duminică, pe 7 ianuarie 2024.
- Modulul III începe luni, 8 ianuarie 2024 și se încheie vineri, 9 februarie 2024.
La decizia inspectoratelor școlare județene sau al municipiului București, în urma consultării cu elevii, părinții, reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, acest modul se poate încheia vineri, 16 februarie 2024, sau vineri, 23 februarie 2024.
- Elevii vor avea și o vacanță de schi, timp de o săptămână, de pe 12 februarie 2024, până pe 3 martie 2024, la decizia inspectoratelor școlare județene, respectiv la decizia inspectoratului municipiului București.
- Modulul IV începe luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024, sau luni, 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor școlare județene sau al inspectoratului municipiului București, după caz, și se încheie vineri, 26 aprilie 2024.
- Vacanța de primăvară începe sâmbătă, 27 aprilie 2024 și se încheie marți, pe 7 mai 2024.
- Modulul V începe miercuri, 8 mai 2024 și se încheie vineri, 21 iunie 2024.
- Vacanța de vară începe sâmbătă, 22 iunie 2024, iar noul an școlar începe luni, pe 9 septembrie 2024.
Cercetătorii susțin că persoanele care vor să slăbească trebuie să doarmă suficient. Aceștia au indicat că femeile care dorm 5 ore sau mai puţin pe noapte cântăresc, în general, mai mult decât femeile care dorm 7 ore pe noapte. Chiar şi la persoanele tinere şi sănătoase, lipsa a trei sau patru ore de somn pe noapte pe parcursul unei săptămâni are un efect nociv asupra organismului. Deficitul de somn a interferat cu capacitatea corpului de a procesa carbohidraţii, de a gestiona stresul şi de a menţine un echilibru adecvat al hormonilor.
O nouă analiză, bazată pe constatări prezentate la Conferinţa Internaţională a Societăţii Toracice Americane din urmă cu câţiva ani (2006), arătă că femeile care dorm 5 ore pe noapte au cu 32% mai mare risc de a înregistra o creştere majoră în greutate (o creştere de 33 de kilograme sau mai mult) şi cu 15% mai mare risc de a deveni obeze pe parcursul a 16 ani de monitorizare, în comparaţie cu cele care dormeau 7 ore pe noapte.
Acele femei care au dormit 6 ore pe noapte au avut în continuare cu 12% mai multe şanse de a experimenta o creştere majoră în greutate şi cu 6% mai multe şanse de a deveni obeze, în comparaţie cu femeile care au dormit 7 ore pe noapte.
Acesta este cel mai amplu studiu care a urmărit efectele obiceiurilor de somn asupra creşterii în greutate de-a lungul timpului; a inclus aproape 70.000 de femei de vârstă mijlocie.
Femeile au fost monitorizate pentru prima dată în 1986 şi şi-au raportat greutatea la fiecare 2 ani, timp de 16 ani.
La începutul studiului, femeile care dormeau 5 ore sau mai puţin pe noapte cântăreau în medie cu 5,4 kilograme mai mult decât cele care dormeau 7 ore.
De asemenea, acestea s-au îngrăşat cu 1,6 kilograme în următorii 10 ani. Deşi nu pare o cantitate semnificativă, aceasta se adună. Asta înseamnă 16 kilograme în 10 ani şi 32 de kilograme pe o perioadă de 20 de ani.
Comentarii articol (0)