Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activităților notariale nr. 36/1995 a fost înregistrată toamna asta la Senat și este rodul mai multor consultări cu notari din toată țara, care au prezentat problemele cu care se confruntă în activitatea curentă, spun inițiatorii ei. Propunerea a trecut de primul vot, cel al senatorilor, în decembrie, iar azi s-a aflat pe ordinea de zi la Camera Deputaților, având propunere de adoptare, alături de alte amendamente aduse de deputați. Propunerea nu a fost însă votată în ședința de azi.
Concret, în privința exercitării funcției, propunerea vizează clarificarea faptului că notarul le poate delega anumite atribuții administrative angajaților săi și personalului auxiliar, conform regulamentului profesional.
Apoi, propunerea vizează procedurile succesorale. Mai exact, se dorește o extindere a competenței notarilor publici în privința deschiderii procedurii notariale succesorale, din circumscripția teritorială a judecătoriei în care își au biroul individual sau societatea profesională notarială, în cea a unui tribunal. Inițiatorii spun că extinderea e necesară pentru a facilita accesul persoanelor interesate la serviciile publice notariale și soluționării cauzelor într-un interval mai scurt de timp, precum și evitarea aglomerării acelor birouri din localitățile cu populație redusă și potențial economic redus.
„procedura succesorală notarială este de competenţa notarului public din biroul notarial situat în circumscripţia teritorială a tribunalului în care defunctul şi-a avut ultimul domiciliu şi se soluţionează numai Ia sediul biroului notarial”, este noua formă propusă a art. 15. lit.b) din Legea notarilor publici. Aceeași modificare vizează și moștenirile succesive.
Mai departe, propunerea va da dreptul înscrierii la concursul de schimbări de sedii notarilor în funcție la data depunerii cererii de înscriere la concurs.
Numirea notarilor se va face la propunerea Biroului Executiv al Consiliului Uniunii, iar suspendarea din funcție pentru neachitarea obligațiilor bănești profesionale va ține exclusiv până la achitarea debitului și, după caz, a penalităților aferente, însă propunerea specifică și care sunt acele obligații bănești ce duc la suspendare: „cota de contribuţie profesională datorată Uniunii Naţionale a Notarilor Publici şi Camerei Notarilor Publici, contribuţia la sistemul propriu de pensii datorată Casei de Pensii a Notarilor Publici, contribuţia de răspundere civilă datorată Casei de Răspundere Civilă a Notarilor Publici, tariful datorat pentru serviciile furnizate de Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale şi alte obligaţii băneşti profesionale”.
Tot la suspendare se va ajunge și cazul neachitării integrale, la scadență, a impozitelor, tarifelor şi a oricăror alte obligaţii băneşti datorate bugetului de stat sau bugetului local, în legătură cu exercitarea profesiei, până la achitarea integrală a debitului şi, după caz, a penalităţilor aferente acestuia.
„La solicitarea persoanelor interesate și pe cheltuiala acestora, notarul public poate îndeplini operațiuni conexe serviciului notarial, precum procurarea certificatelor, avizelor sau oricăror altor documente în legătură cu efectuarea serviciilor notariale” -- unul dintre amendamentele aduse propunerii la Camera Deputaților, având în vedere că există o practică la nivelul birourilor ca notarii să efectueze diverse operațiuni conexe, la cerere, pe care trebuie să le îndeplinească solicitanții.
O altă propunere venită de la deputați e crearea, în scopul digitalizării evidențelor succesorale, a unei baze de date la nivel național care să permită furnizarea cât mai facilă de informații notarilor, succesibililor, autorităților, precum și oricăror persoane care justifică un interes legitim:
„Registrele de evidență a procedurilor succesorale se țin de Camerele Notarilor Publici pe o platforma informatică unică de evidență a acestora la nivel național, dezvoltată de Uniune și gestionată de CNARNN -Infonot. În platforma electronică se înregistrează cauzele succesorale existente în registrele de evidență a procedurilor succesorale ale tuturor Camerelor Notarilor Publici începând cu anul 1953, precum și cele care se dezbat după operaționalizarea platformei informatice”.
Deputații au decis și asupra introducerii în lege a faptului că înscrisurile care se traduc și pe care se legalizează semnătura traducătorului, se prezintă notarului public în original pe suport de hârtie sau în formă electronică semnat cu semnătură electronică calificată a emitentului.
În fine, propunerea prevede și impunerea unei obligații în plus Biroului Executiv al Consiliului Uniunii: aceea de a furniza la cererea notarilor sau a altor persoane ce justifică un interes date și informații legate de activitatea Uniunii, cu excepția celor care aduc atingere protecției datelor personale ori care ar încălca obligația păstrării confidențialității și a secretului profesional.
Atenție! Propunerea legislativă NU se aplică momentan. Aceasta trebuie adoptată și de deputați, aprobată prin decret de președintele statului, urmând ca legea să intre în vigoare abia după ce e publicată în Monitorul Oficial.