Banca Naţională a României menţine dobânda cheie la 7% pe an

Banca Naţională a României menţine dobânda cheie la 7% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa de joi, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală într-un comunicat. Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a acestui an, când BNR a crescut-o de la nivelul de 6,75% pe an.

BNR a decis, de asemenea, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se mai arată în comunicatul citat de Agerpres.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu previziunile, coborând de la 10,25% în iunie, la 9,43% în august, pe fondul decelerării creşterii preţurilor alimentelor şi al continuării descreşterii dinamicii preţurilor energiei, contrabalansate doar parţial ca impact de scumpirea combustibililor şi medicamentelor.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului III, coborând uşor sub nivelul prognozat, la 12% în august, de la 13,5% în iunie. Evoluţia este atribuibilă în principal efectelor de bază dezinflaţioniste, descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă şi o temperare a influenţelor de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, în condiţiile rezilienţei cererii pe anumite segmente, precum şi din evoluţia preţurilor de import.

Activitate economică îm creştere

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat la 9,3% în luna august, nivel similar celui consemnat în iunie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au redus în august la 13,2% şi la 11,8%, de la 14,2%, respectiv 12,5%, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Activitatea economică şi-a accelerat creşterea în trimestrul II 2023 la 0,9%, de la 0,5% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), depăşind previziunile, evoluţie ce face probabilă întreruperea trendului de restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Reuters: Europa Centrală și de Est ar putea atrage industrii afectate de criza energiei. România, în topul țărilor cu surse nepoluante

Economiile din Europa Centrală și de Est au fost mult timp eclipsate de cele mai mari din Vest, dar ar putea fi pregătite pentru o mai mare influență în viitor, având în vedere baza de producție competitivă din punct de vedere al costurilor și sistemele de energie din ce în ce mai nepoluante din regiune, notează o analiză publicată de Reuters.

Marile industrii cu sediul în Germania, de departe cel mai mare producător din Europa, au fost lovite de costurile ridicate ale energiei electrice și de restricțiile privind utilizarea combustibililor fosili de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, care a întrerupt fluxurile de gaze naturale și a dus la o creștere bruscă a costurilor energiei.

Prețurile la energie s-au diminuat în 2023, dar rămân peste mediile pe termen lung, iar întreprinderile se confruntă în continuare cu restricții în ceea ce privește accesul la carburanți pentru energie și la sursele de energie electrică cu emisii reduse.

Prin urmare, multe companii iau în considerare posibilitatea de a muta o parte din producție în alte părți ale Europei, unde costurile de exploatare sunt mai mici și unde sistemele energetice sunt supuse unor transformări care ar putea fi capabile să reducă emisiile și, în același timp, să sporească totalul producției în anii următori.

Avantajele Europei Centrale și de Est

O mare parte din Europa Centrală și de Est are reputația că deține industrie grea învechită, care a alimentat cândva fostele întreprinderi sovietice și care producea mașini și aparate de calitate inferioară.

În realitate, o mare parte din fabricile de producție electronică de top din Europa se află în Ungaria și România, în timp ce Polonia, Slovacia și Cehia se mândresc cu industrii importante de producție de automobile cu lanțuri de aprovizionare integrate extinse.

În plus, Polonia și Ungaria sunt unii dintre cei mai mari producători de baterii reîncărcabile din afara Chinei, cu cote de 6% și, respectiv, 3% din capacitatea globală în 2022, potrivit Warsaw Institute Review.

"Europa nu este profitabilă". Industria tehnologiei verzi se confruntă cu dificultăţi

Dorinţa Europei de a-şi extinde industria tehnologiei verzi se confruntă cu o mulţime de dificultăţi, inclusiv costurile ridicate ale energiei şi problemele din lanţul de aprovizionare, au avertizat joi reprezentanţii firmelor din domeniul energiei solare, reuniţi la Madrid, transmite Reuters. "Nu putem produce în Europa. Europa nu este profitabilă", a declarat Gonzalo de la Vina, lider al unei companii chineze din domeniul energiei solare. Declarația sa apare în momentul în care guvernele europene și Executivul de la Bruxelles iau în considerare măsuri dure contra importurilor, pentru a determina creșterea producerii de tehnologie curată în Europa şi a reducerii dependenţei de China pentru produsele necesare tranziţiei verzi.

"Nu putem produce în Europa", a declarat Gonzalo de la Vina, preşedintele pentru zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) al companiei chineze Trina Solar, din domeniul energiei solare.

Compania are activităţi de producţie în China, Vietnam şi Thailanda dar nu în Europa. Firma intenţionează să investească peste 200 milioane de dolari pentru a construi o facilitate de producere de sisteme fotovoltaice solare în Texas, prima sa unitate din emisfera nordică.

"Europa nu este profitabilă", susţine Gonzalo de la Vina, citat de Agerpres.

Şi Christopher Atassi de la firma spaniolă Gonvarri Solar Steel susţine că produsele europene sunt mult mai scumpe. Acesta a declarat: "Trebuie să fie acordate subvenţii pentru consumatorii finali pentru achiziţionarea produselor europene. Fără cerere pentru produsele europene, este dificil să planificăm investiţii".

Panourile solare produse în China costă doar două treimi faţă de cele fabricate în Europa, se arată într-un raport al firmei Rystad Energy. Motivul în reprezintă costurile ridicate cu energia şi forţa de muncă, precum şi lipsa competitivităţii lanţului de aprovizionare.

Miercuri, ministrul spaniol al Energiei, Teresa Ribera, nu a exclus impunerea de taxe vamale la importurile de materiale folosite pentru generarea energiei solare.