Cel mai mare parc fotovoltaic din sud-estul Europei a fost inaugurat în Argeş. Ar putea alimenta 100.000 de gospodării

Cel mai mare parc fotovoltaic din sud-estul Europei a fost inaugurat în Argeş. Ar putea alimenta 100.000 de gospodării

Cel mai mare parc fotovoltaic din România şi din sud-estul Europei, întins pe o suprafaţă de aproximativ 170 de hectare, a fost inaugurat, marţi, în localitatea Răteşti din judeţul Argeş, conform Agerpres. 

„Astăzi sărbătorim un moment important în dezvoltarea energiei solare în ţara noastră. Acest parc fotovoltaic cu dimensiuni impresionante nu doar că ne ajută să facem faţă provocărilor energetice ale prezentului, dar ne deschide şi uşi către un viitor mai sustenabil şi mai luminos. Beneficiile acestei inaugurări sunt numeroase şi au un impact semnificativ asupra României”, a declarat, la evenimentul de inaugurare, Marius Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei. 

Directorul Executiv al Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Andrei Manea, a subliniat faptul că industria fotovoltaică din ţara noastră este în permanentă dezvoltare. 

„Am făcut nişte studii (...) prin care estimăm că în orizontul anului 2030 vom avea în jur de 45.000 de colegi în industria fotovoltaică doar, separat de ceea ce poate să facă şi industria eoliană. Acesta este un scenariu mediu în care vedem 45.000 de angajaţi permanenţi în industria fotovoltaică, ceea ce, din punctul nostru de vedere, este o chestiune foarte importantă, lucrăm în acest sens împreună cu diverşi parteneri (...). Nu mai suntem o tehnologie nouă, nu mai suntem ca acum 12-13 ani când se montau primele panouri fotovoltaice”, a precizat Andrei Manea. 

Despre proiectul de la Răteşti şi perspectivele energiei regenerabile au vorbit şi reprezentanţii companiilor care au realizat investiţia. 

„Vedem modul în care sectorul energiei regenerabile se dezvoltă în România. (...) Piaţa românească este o piaţă cheie în sud-estul Europei şi se străduieşte să atingă obiectivele pentru anul 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus Bogdan Asanache, country manager al companiei Econergy Balkan. 

Municipiul Iași a intrat în Rețeaua UNESCO de orașe creative. Orașul a fost inclus la categoria literatură

Municipiul Iaşi a devenit unul dintre cele 55 de noi oraşe care se alătură Reţelei UNESCO de oraşe creative (UCCN), în urma desemnării lor de către directorul general al organizaţiei, Audrey Azoulay. Orașul a fost inclus la categoria „Literatură”, în semn de recunoaştere a importanţei Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT), transmite Agerpres.

Potrivit paginii oficiale a UNESCO, noile oraşe au fost recunoscute pentru angajamentul lor puternic de a valorifica cultura şi creativitatea ca parte a strategiilor lor de dezvoltare şi pentru a afişa practici inovatoare în planificarea urbană centrată pe om.

Iaşiul a fost inclus la categoria „Literatură”, în semn de recunoaştere a importanţei Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT), un proiect care de unsprezece ediţii reuneşte sute de profesionişti din domeniul cultural: scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti.

FILIT este un proiect al Muzeului Literaturii Române Iaşi, finanţat de Consiliul Judeţean şi organizat sub patronajul Reprezentanţei Comisiei Europene.

Cu cele mai recente adăugări, reţeaua orașelor creative numără acum 350 de oraşe în peste o sută de ţări, reprezentând şapte domenii creative: Meşteşuguri şi Artă Populară, Design, Film, Gastronomie, Literatură, Arte media şi Muzică.

La scurt timp după anunţul făcut de UNESCO pe pagina sa oficială, Simona Mirela Miculescu, ambasadorul Delegaţiei Permanente a României la UNESCO, a scris într-o postare pe pagina sa de facebook un mesaj cu „o nouă veste bună pentru România".

Burduja spune că statul are datorii de 1,4 miliarde de lei către consumatorii non-casnici pentru compensările la energie şi gaz

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a spus marţi seară, la Digi24, că statul are datorii de 1,4 miliarde de lei către consumatorii non-casnici pentru compensările la energie şi gaz, dar ordonanţa de reducere a cheltuielilor bugetare a lăsat o portiţă pentru ca acestea să poată fi plătite.

„Suntem cu restanţe de 1,4 miliarde de lei la Ministerul Energiei şi clarific pentru toată lumea -  noi ne ocupăm doar de consumatorii non-casnici. Ministerul Muncii se ocupă de consumatorii casnici. Ambele ministere primesc aceste cereri de decontare, după o validare prealabilă a Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)”, a afirmat Sebastian Burduja, marţi seară, la Digi24.

Potrivit acestuia, valoarea compensărilor a scăzut faţă de anul trecut, situându-se undeva la 8-9 miliarde de lei, faţă de 14-15 miliarde de lei anul trecut.

„Anul viitor se estimează chiar o valoare mai mică, de 3-4 miliarde de lei, pentru că au scăzut şi preţurile din piaţă şi, aşa cum ştim, ce reprezintă această valoare - diferenţa dintre preţul energiei electrice şi a gazelor naturale, aşa cum este în piaţă, şi preţul pe care îl vedem la factură fiecare dintre noi, acasă sau la companiile noastre. Cineva trebuie să plătească această diferenţă. O plătesc companiile din furnizare şi apoi statul trebuie să le dea banii.”, a mai precizat ministrul.

Potrivit acestuia, potrivit legii, statul ar trebui să plătească companiilor 40% în avans.

„Nu s-a întâmplat asta şi noi, ca Ministerul Energiei, tot timpul am susţinut că trebuie să găsim de la buget resurse necesare. Am găsit înţelegerea domnului Boloş săptămâna trecută (...) şi ordonanţa care vizează reducerea cheltuielilor a inclus această sintagmă să se plătească sume nu doar din fondul de tranziţie, unde până la final de an mai mult de 400-500 de milioane de lei nu sperăm să să strângă, ci şi din alte surse legal constituit. Asta înseamnă, practic, o deschidere să se poată efectua aceste plăţi şi inclusiv o deschidere din partea băncilor pentru a finanţa în continuare sectorul energetic”, a mai declarat ministrul.