avocatnet.ro 
Sistemul educaţional românesc ar trebui reformat având în vedere rezultatele slabe din ultimii ani, spune un document remis clienţilor de grupul bancar Erste şi analizat de Profit.ro. Acesta semnalează declinul numărului profesorilor în ultimii 25 de ani plus existenţa unui personal demotivat. Un copil născut astăzi în România îşi atinge doar 58% din potenţialul productiv, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, transmite News.ro.
Economia românească ar putea avea o creştere mult mai mare cu un aport mai consistent dinspre sistemul educaţional, este un mesaj care vine dinspre un investitor important în piaţa bancară locală, grupul Erste din Austria, care este acţionar majoritar la BCR.
Instituţia de credit a alcătuit un raport privind starea sistemului românesc de învăţământ, în care aminteşte nivelul ridicat de corelaţie între numărul anilor de studii şi nivelul PIB-ului pe cap de locuitor.
Cheltuielile guvernamentale reduse pentru educaţie, la un nivel de 3,2% din PIB, sunt indicate ca o principală slăbiciune a învăţământului românesc, alături de diferenţa ridicată între nivelul de educaţie din mediul urban şi cel din mediul rural, notează Profit.ro.
Rezultatele foarte slabe ale testelor PISA pentru citire, matematică şi ştiinţe cheamă la o reformă a sistemului românesc de educaţie, spune raportul Erste realizat cu sprijinul BCR Research. Într-un sistem local în care indicatorii Comisiei Europene arată puţin progres, există însă şi aspecte pozitive. Accesul la educaţia terţiară a celor cu vârste cuprinse între 25 de ani şi 34 de ani s-a ameliorat la 24,7% din total în 2022, faţă de un punct de plecare de 9,2% în 2010.
Salamul de Sibiu, primul produs românesc din carne care a obţinut Indicaţie Geografică Protejată (IGP) din partea Uniunii Europene, are mari șanse să ajungă, până la finalul anului, pe rafturile magazinelor din SUA. Doi dintre cei 6 producători români sunt, în prezent, în discuții avansate pentru ca produsul românesc, cu o tradiție de aproape 130 de ani, să ajungă și pe continentul american, scrie Agerpres.
Povestea Salamului de Sibiu a început în 1895. La începutul secolului XIX, oamenii vremii au adaptat reţeta şi procesul de producere. Istoria arată, prin dovezi certe, că producţia a început concomitent atât în Mediaş, cât şi în arealul Văii Prahovei. Atunci când popularitatea sa a crescut peste hotare, exportul se făcea prin Vama Sibiu, pentru că acesta era punctul de trecere spre teritoriul austro-ungar. Ştampila de export aplicată pe documente bifa "Vama Sibiu", iar numeroasele comenzi venite din partea colaboratorilor externi aveau menţiunea "Salam din Vama Sibiu", scrie sursa citată. La scurt timp, produsul a devenit cunoscut publicului ca "Salam de Sibiu". Rețeta s-a transmis peste ani, fiind apreciată de generații întregi de români.
În 2016, Salamul de Sibiu a devenit primul produs românesc din carne care a obţinut Indicaţia Geografică Protejată (IGP) din partea Uniunii Europene. Timp de trei ani, în intervalul 2018-2020, produsul a fost promovat în România, Spania şi Italia, cu ajutorul unui grant european în valoare de 1,5 milioane de euro obţinut de Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu.
"Dacă vorbim de zona de consum, am ajuns acum la un nivel de 3.000 de tone de salam de Sibiu pe an faţă de 1.700 de tone în urmă cu 5 ani. Poate pare puţin, dar am avut o pierdere în timpul pandemiei, pentru că am pierdut în zona HoReCa. (...) Românii iubesc produsul, îl duc oriunde în lume, îl gustă. Mai e important acum să lucrăm şi în zona aceasta de gastronomie, de patrimoniu cultural, să putem să dezvoltăm împreună cu HoReCa acel platou premium românesc în care Salamul de Sibiu să fie a acompaniat de o brânză, de un vin, cu Indicaţie Geografică Protejată", a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, Carmen Gavrilescu.
Vândut deja în țări ca Spania, Italia, Anglia, Germania, acum Salamul de Sibiu are șanse să ajungă și pe rafturile magazinelor din Statele Unite ale Americii.
"În prezent, două dintre cele 6 companii din asociație, au aplicat pentru Statele Unite şi sunt chiar în ultima fază, 95% a fost reglat deja, mai rămâne doar partea de etichetare. Statele Unite nu recunosc acest acord legat de sistemele de calitate europene, dar eu cred că vom reuşi cu ajutorul comunităţilor româneşti să facem ca într-un an-doi produsul să fie în toate cataloagele de acolo. Salamul de Sibiu adevărat este aşteptat în SUA şi Canada", a explicat preşedintele asociaţiei.
Salamul de Sibiu are de-acum și propria carte-document, intitulată "Salam de Sibiu: O Felie de Românie".
Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) Bucureşti a anunţat joi că aproape jumătate din câinii capturaţi de pe raza Municipiului Bucureşti provin din Sectoarele 5 şi 6. În primele zece luni ale anului au fost prinşi, doar în Sectorul 6, 509 câini, adică peste 25% din total, informează News.ro.
”Aproape jumătate din câinii capturaţi de pe raza Municipiului Bucureşti provin din Sectoarele 5 şi 6. În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2023, echipajele ASPA au capturat din sectorul 6 un număr de 509 câini, ceea ce reprezintă 25,6% din numărul total de câini capturaţi şi transportaţi în adăposturile ASPA”, anunţă, joi seară, ASPA.
Instituţia precizează că zonele de unde se capturează cel mai des sunt: Lacul Morii, Cartier ANL Brâncuşi, Drumul Valea Largă, Drumul Osiei, Drumul Ciorogârla, Str. Preciziei, Str. Valea Călmăţuiului, Str. Valea Cascadelor, Bd. Timişoara, Prelungirea Ghencea.
Potrivit ASPA, în aceaşi perioadă, echipajele au ridicat din Sectorul 5 un număr de 428 de câini, ceea ce reprezintă 21,53% din numărul total de câini capturaţi.
Cei mai mulţi provenind din zonele: Drumul Cooperativei (zona Cimitirului Militar Ghencea 3), Drumul Funigeilor, Drumul Ghindari, zona magazinului Dedeman Ghencea, şos. Sălaj (zona Târgului Pucheni), şos. Vârtejului, şos. Bucureşti-Măgurele, str. Ghidigeni, str. Zăbrăuţului, str. Lacul Pasărea, Intrarea Şinei, str. Tiparniţei, str. N.D. Cocea, str. Căruţei.
”Aceste cifre ne indică faptul că aceste zone sunt problematice, iar capturarea nu este suficientă.”, transmite ASPA. „În paralel, este necesar ca în aceste zone poliţiştii locali de sector să realizeze acţiuni de identificare şi, după caz, sancţionare a proprietarilor care deţin câini nesterilizaţi şi nemicrocipaţi. De asemenea, verificări ar trebui realizate şi la persoanele care nu au proprietăţile îngrădite corespunzător, iar câinii pot circula liber între spaţiul privat şi cel public”, a transmis sursa citată.
popescuadrianacatalina 
CLAUDIU LASCOSCHI
Comentarii articol (0)