avocatnet.ro 
O analiză a evoluției GAP-ului de TVA înregistrat de România începând din anul 2000 și până în 2021 (22 ani), perioadă pentru care există studii ale Comisiei Europene în toate statele membre.
Înainte de a vedea evoluția – a României și a celorlalte state -, este nevoie să facem o precizare în legătură cu metodologia de calcul al GAP-ului, pentru a înțelege semnificația datelor.
Studiul folosește următoarele concepte:
- Noțional Ideal Revenue, adică venitul din TVA pe care statele membre îl pot obține în condiții ideale, aplicând cota de TVA standard pentru toate bunurile și serviciile, fără a lua în calcul cotele reduse de TVA;
- VAT Policy Gap, adică „pierderea” de venit rezultată prin aplicarea cotelor reduse de TVA;
- VAT Total Tax Liability („VTTL”), adică TVA teoretic colectabil luând în calcul și cotele reduse de TVA;
- VAT Revenue, suma efectiv încasată la buget din TVA;
- VAT GAP („GAP”), adică ce nu se colectează raportat la VTTL.
Puse în formula :
- Noțional Ideal Revenue – Policy Gap = VTTL
- VTTL – VAT Revenue = GAP
Am simțit că această precizare este necesară pentru că există în piață teorii conform cărora GAP‑ul nostru uriaș este, în mare măsură, generat de cotele reduse de TVA, ceea ce este complet greșit!
Se poate face ceva în contextul în care, se pare că nu putem reduce furtul prin metode administrative, cel mai probabil din cauze ce țin de corupția profundă din sistemul de colectare? Evident că se poate, se și știe cum: prin generalizarea taxării inverse, măsură care este permisă, în anumite condiții statuate în Directiva UE 2018/1695. Dar, din nou: se poate dar, nu se face, România considerând că nu îndeplinește condițiile (nu știm care sunt argumentele, ANAF nepublicând niciun studiu cu privire la structura GAP-ului!), ceea ce este imposibil, în contextul în care estimările noastre arată că cel puțin 80% din GAP vine din operațiuni în B2B, nicidecum în B2C…
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
Ciprian2018
Comentarii articol (0)