avocatnet.ro 
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 117,18 miliarde lei, la finalul lunii septembrie, în creştere cu 32,1% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2022, potrivit statisticii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
"Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 93% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB.", se menţionează în raport
Potrivit sursei citate, contribuţiile încasate în luna septembrie au fost în valoare de 1,07 miliarde de lei, în timp ce contribuţia medie a fost 266 de lei.
La finalul lunii septembrie, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 75,507 miliarde de lei, respectiv 64,4%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 27,268 miliarde de lei (23,3%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 5,964 miliarde de lei (5,1% din total active).
Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.089.360 milioane de participanţi în septembrie 2023.
Surse: FMI recomandă modificarea legii pensiilor. Va avea un impact de 1% din PIB în 2025
Specialiștii Fondului Monetar Internațional recomandă modificarea legii pensiilor, adoptată joi de Guvern. Potrivit unor surse guvernamentale citate de Agerpres, FMI estimează cheltuielile rezultate din aplicarea noii legi a pensiilor la aproximativ 0,5% din PIB în 2024 şi adiţional 1% din PIB începând cu 2025.
Misiunea FMI pregăteşte, în urma vizitei în România, raportul final în baza articolului IV, pe care urmează să îl prezinte în board, pe tema situaţiei financiare a României.
Ca urmare a apariţiei proiectului de lege, raportul va cuprinde un paragraf care va sublinia că „proiecţia prezentată în raport nu include cheltuielile rezultate din aplicarea noii legi a pensiilor, estimate la aproximativ 0.5% din PIB în 2024, şi adiţional 1% din PIB începând cu 2025”, a precizat sursa citată de Agerpres.
De asemenea, se va menţiona că aceste cheltuieli suplimentare implică o traiectorie a deficitului inconsistentă cu consolidarea bugetară şi atingerea ţintei de 3% din PIB.
Sursa citată a mai semnalat că reprezentanţii FMI subliniază că este necesar ca această componentă a legii care implică aceste cheltuieli "să fie reconsiderată, sau implementarea legii în forma propusă să fie reconsiderată".
Proiectul legii pensiilor, care a provocat controverse în Coaliţie, a fost aprobat joi de Executiv.
Potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, anul 2024 va fi primul în care un Guvern va acorda două creşteri ale pensiilor, una cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, iar cealaltă prin recalculare.
Banca Naţională a României menține la 7,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an
Banca Naţională a României (BNR) a menţinut la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. BNR estima în august 2023 o inflaţie de 7,5% pentru finalul anului 2023 şi 4,4% pentru sfârşitul lui 2024. Vineri, Mugur Isărescu, a anunțat un procent modificat pentru sfârșitul lui 2024, transmite Agerpres.
BNR a majorat la 4,8% prognoza de inflație pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Aceasta este prognoza pe care probabil că o aşteptaţi. Nu diferă mult de cea anterioară, din luna august. Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă o revizuire ascendentă a traiectorii pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate. Pe acelea le-am luat în considerare. Este vorba de impactul de runda I-a al creşterilor de TVA, aducerea lor la acelaşi nivel, să spunem, sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte şi accize, creşterea accizelor. Impactul ăsta este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în trimestrul I al anului viitor, dar ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţie şi ajungem în intervalul ţintei la orizontul lui T3, trimestrul III din 2025. Ceea ce, ca să îi irit puţin pe monetarişti, că sunt mulţi monetarişti în sală, nu este rău, în contextul a două războaie şi a tuturor incertitudinilor. Deocamdată prognoza arată relativ bine”, a afirmat Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
El a explicat că principala contribuţie la scăderea inflaţiei este reducerea inflaţiei CORE 2 ajustat, iar aceasta arată că întărirea politicii monetare şi ţinerea la nivel relativ înalt a dobânzilor o perioadă mai lungă de timp şi-a spus efectul şi îşi va spune în continuare.
„Ce este relativ nou în această prognoză, este că avem o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară. Ea este previzionată a fi eliminată în totalitate până la finele anului viitor, şi asta în contextul anticipării unui ritm susţinut al corecţiei fiscale pe parcursul anului 2024 şi al continuării transmisiei efectelor induse de normalizarea politicii monetare la noi şi în lume. Ce riscuri vedem la adresa acestor prognoze? În ceea ce priveşte evoluţia cererii interne, nu vedem riscuri inflaţioniste, ci mai degrabă în jos. La impactul preţurilor materiilor prime, al bunurilor intermediare şi finale datorită în special tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu vedem riscuri în sus, de creştere. Politica fiscală şi cea a veniturilor sunt riscuri în ambele sensuri. Unele cum sunt măsurile de majorare a unor taxe, care se duc direct în preţuri, în sens de creştere a preţurilor, dar din punct de vedere al cererii agregate, deci atingerea obiectivelor de deficit bugetar avute în vedere de guvern, duce inflaţia în jos. Iar pe piaţa muncii din punctul nostru de vedere, luând în considerare şi anul electoral, riscurile sunt de a împinge creşterea preţurilor în sus, de a amplifica creşterea preţurilor”, a explicat Mugur Isărescu.
POPA GHEORGHE 
jeorj
Comentarii articol (0)