Calitatea economiei românești: productivitatea resurselor - la 38% din media UE, creșterea PIB s-a deculpat de eficiență

Din anul 2000 încoace, socotit, pentru calcule, ca an de referință, productivitatea resurselor în UE a crescut cu aproximativ 37%, în ciuda unei scăderi ușoare în 2020, cauzată de pandemie. În România a scăzut în ultimele două decenii – ceea ce înseamnă decuplarea creșterii PIB de eficiența economică.

Productivitatea resurselor cuantifică relația dintre dimensiunea economiei și utilizarea resurselor naturale și a tehnologiilor de prelucrare a acestora. Valoarea productivității resurselor crește atunci când economia, măsurată prin PIB, crește într-un ritm mai rapid decât consumul de materii prime, măsurat prin consumul intern de materiale (DMC).

Productivitatea resurselor unul din indicatorii esențiali care arată calitatea (și nu doar cantitatea) creșterii economice.

Calitatea economiei: România – 38% din MEDIA pe toată Uniunea Europeană la productivitatea resurselor

În 2022 productivitatea resurselor în economia României a fost de 0,94, calculată în PPS pe kilogram, de aproape două ori și jumătate sub media UE, care e de 2,45 PPS/kg.

În Uniunea Europeană productivitatea resurselor este un indicator important pentru atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă: „consum și producție responsabilă”.

Tendință periculoasă – decuplarea PIB de eficiență: Productivitatea resurselor a crescut în UE cu 37%, în România a scăzut cu 30%. Creșteri mari în Polonia și Ungaria

În datele Eurostat colectate din anul 2000 încoace, productivitatea resurselor utilizate în economia Uniunii Europene a crescut până în 2022, cu aproximativ 37%.

România face excepție și înregistrează o scădere puternică a acestui indicator, cea mai mare din UE, cu aproximativ 30% din 2000 încoace.

În Uniunea Europeană, producțivitatea resurselor s-a accelerat în timpul și după criza financiară globală din 2007-2008, pentru ca în ultima perioadă să rămână relativ stabilă. În perioada analizată, la nivelul UE, se constată o scădere moderată în perioada pandmiei și a restricțiilor impuse între 2019 și 2020.

În timp ce Polonia a avut o creștere de 64%, iar Ungaria de 57%, în România ultimului deceniu productivitatea resurselor a băltit, rămânând la niveluri foarte joase.

Productivitatea resurselor în UE – creștere în ciuda crizelor; în Irlanda și Spania s-a dublat

Criza financiară din 2007-2008 a avut o influență puternică, creșterea productivității resurselor fiind și rezultatul externalizării unor ramuri atât energo-intensive cât și de materii prime către alte părți din lume.

Evoluția componentelor productivității resurselor, PIB-ul și DMC (Consumul de materiale în economie) a fost influențată de criza financiară din 2007-2008 și de pandemie. Înainte de criză, cele două componente au evoluat în paralel, productivitatea resurselor fiind relativ stabilă.

Între 2008 și 2016, cele două componente s-au decuplat, adică s-au dezvoltat în direcții contrare. Din 2016, ambele componente păreau să se recupleze, să prezinte modele de schimbare anuală în paralel.

Criza financiară globală din 2007-2008 a avut un impact foarte diferit asupra productivității resurselor din UE față de recesiunea COVID-19. În timp ce prima a declanșat o creștere semnificativă a productivității resurselor, cea din urmă a provocat o scădere moderată, care, totuși, a rămas mai puțin pronunțată decât scăderea PIB între 2019 și 2020.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.