Ca o regulă generală, putem menționa că această procedură de cesiune a creanţelor bugetare se inițiază de creditorul bugetar, care solicită înscrierea la masa credală sau, după caz, urmărește recuperarea creanțelor înscrise în tabelul definitiv de creanţe sau în tabelul definitiv consolidat, ori de câte ori se înregistrează o ofertă la organul fiscal central.
Un aspect important de reținut este acela că, potrivit prevederilor art. 2 din anexa nr. 1 a Ordinului ANAF 1.940/2023, fac obiectul cesiunii creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței, existente în sold la data eliberării certificatului de atestare fiscală, nestinse la data semnării contractului de cesiune, respectiv:
- cele solicitate sau admise, după caz, la masa credală;
- cele menționate anterior, dar admise sub condiție suspensivă;
- cele care nu sunt considerate restante potrivit art. 157 alin. 2 lit. a, lit. a1, lit. b1, lit. c și lit. e din Codul de procedură fiscală;
- cele care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz;
- cele curente, respectiv cele certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență, conform documentelor din care rezultă.
Potrivit reglementărilor art. 3 din anexa nr. 1 a ordinului nou, cesiunea creanțelor bugetare datorate se realizează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- prețul cesiunii trebuie să acopere cel puțin 50% din prețul de pornire al cesiunii. Astfel, s-a avut în vedere voința legiuitorului la momentul adoptării Legii 113/2020, în sensul că nu s-a mai stabilit o valoare-prag pentru prețul ce poate fi încasat în contul creanțelor bugetare. Totuși, pentru a fi în consens cu principiile fiscale în domeniul colectării creanțelor bugetare, s-a prevăzut un procent minim de preț, similar cu cel existent în cazul valorificării bunurilor sechestrate potrivit art. 250 din Codul de procedură fiscală. Prin urmare, prețul cesiunii nu poate fi mai mic de 50% din prețul de pornire al cesiunii. În fapt, la stabilirea unui astfel de procent se are în vedere realizarea unor rezultate cât mai avantajoase ca urmare a stingerii creanțelor bugetare prin această procedură, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, respectiv acela de a încasa venituri la bugetul general consolidat, cât și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit, acela de a maximiza valoarea de stingere a obligațiilor bugetare pe care le datorează. Ținând cont de faptul că organul de executare trebuie să respecte principiile fiscale statuate prin legea specială, respectiv Codul de procedură fiscală, se impune să fie aplicate reguli similare în raport cu alte proceduri derulate de acestea, sens în care s-a avut în vedere procentul minim de valorificare a bunurilor sechestrate, potrivit art. 250 din Codul de procedură fiscală. De altfel, valoarea creanțelor bugetare ce se cesionează poate fi asimilată unui „bun”, pe care organul fiscal îl valorifică, astfel că, ținând cont de faptul că nu există o prevedere specială pentru stabilirea prețului minim ce se poate obține din cesiunea de creanțe bugetare, se va aplica procentul de 50% utilizat la valorificarea bunurilor sechestrate;
- plata prețului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum trei ani de la data încheierii contractului de cesiune, astfel:
- integral, până la data încheierii contractului de cesiune;
- integral, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere prețul cesiunii;
- în maximum trei ani de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere atât prețul cesiunii, cât și valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii;
În ceea ce privește termenul de trei ani, s-a avut în vedere stabilirea unui termen optim pentru plata prețului cesiunii de creanță, în cazul în care cesionarul optează pentru plata prețului într-o perioadă mai mare de 30 zile.
- constituirea de garanții, cu excepția situației în care plata se efectuează integral până la data încheierii contractului de cesiune. Prin constituirea de garanții s-a avut în vedere ca statul să se comporte similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, în ceea ce privește asigurarea recuperării creanțelor bugetare, în cazul în care cesionarul nu achită prețul cesiunii la termenele prevăzute în contractul de cesiune a creanțelor bugetare. În acest caz, contractul de cesiune a creanțelor bugetare devine titlu executoriu în baza căruia organul fiscal central demarează procedura de valorificare a garanțiilor constituite de cesionar.
Comentarii articol (0)