Directiva PIF: Simple greșeli la întocmirea declarațiilor de TVA pot ajunge să fie cercetate penal, avertizează avocații

Mai precis, fraudele transfrontaliere de TVA (inclusiv tentativele de fraudare), prin care bugetul Uniunii Europene este „văduvit” de cel puțin zece milioane de euro, sunt considerate infracțiuni pentru care făptașii riscă între șapte și cincisprezece ani de închisoare. Așa prevede, în esență, Legea 125/2023, care a transpus la noi, anul trecut, Directiva PIF.

„Pare că, odată cu creșterea sarcinii fiscale din 2023, Legiuitorul are intenția de a crește și «presiunea» penală în 2024. Și spunem asta, în primul rând, pentru că a fost transpusă în România, în mai 2023, Directiva PIF. Însă modalitatea în care această directivă a fost transpusă în legislația evaziunii fiscale a fost una cu totul deficitară. Practic, a fost copiat textul din directivă, a fost adăugată acea sancțiune destul de gravă -- pedeapsa cu închisoarea de la șapte la cincisprezece ani -- fără ca Legiuitorul român să se preocupe să adapteze această normă incriminatorie prin raportare la specificul directivei și, mai ales, prin raportare la specificul legislației evaziunii fiscale.

Or, această modalitate defectuoasă de edictare a normei, spunem noi, naște neclarități de interpretare și conduce, în primul rând, la sancționarea unor acțiuni sau inacțiuni legate de scheme transfrontaliere de fraudă fără a arăta, fără a fi menționată și fără a face referire la forma de vinovăție care este solicitată de lege. Și anume aceea de intenție - adică intenția calificată de scop, și anume intenția de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. Or, fără această mențiune în lege -- care este extrem de importantă și care se regăsește și în preambulul directivei --, ajunge să fie cercetată penal și o simplă greșeală la momentul întocmirii unei declarații de TVA sau a unui decont de TVA. Aceasta pentru că legea sancționează, printre altele, utilizarea și prezentarea unor deconturi de TVA incomplete sau incorecte. Deci, practic, eroarea ar putea fi cercetată penal.

Partea bună este că această dispoziție vine din dreptul european, ceea ce înseamnă că contribuabilii au acces la Curtea de Justiție a UE, care s-a dovedit deja a fi un instrument extrem de relevant și care aduce, de obicei, legislația românească și statul român în matca normalității și a corectitudinii juridice”, a atenționat, la o conferință fiscală recentă, Mihail Boian, Partener la D&B David și Baias, firma de avocatură asociată cu PwC.

• Citește și: Evaziune fiscală: Specialiștii estimează, pentru 2024, controale mai agresive ale autorităților în acest domeniu.

De fapt, aceasta este doar una dintre problemele expuse în spațiul public în legătură cu transpunerea Directivei PIF. O listă de aspecte problematice a venit de la Camera Consultanților Fiscali chiar în timpul procesului de legiferare, însă aceasta a fost ignorată de guvernanți și parlamentari.

Actul normativ a introdus în Legea evaziunii, la data de 25 mai 2023, un articol complet nou care prevede următoarele:

„(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi orice acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier având ca efect diminuarea cu cel puțin 10.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, a resurselor bugetului Uniunii Europene, prin:


(2) Tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (1) se pedepsește.”