Cum poți scoate din firmă mai mulți bani decât valoarea capitalului social: Două modalități atipice de reducere a capitalului

În cazul societăților pe acțiuni, vorbim despre reducerea de capital prin achiziția propriilor acțiuni de către societate și apoi anularea lor. Iar în cazul societăților cu răspundere limitată, vorbim despre retragerea unui asociat din societate cu fixarea prețului părților sociale care-i aparțin prin acordul asociaților. În ambele cazuri, obiectivul este atins: se pot scoate din firmă mai mulți bani decât valoarea capitalului social existent.

„Ce putem face când asociatul vrea 20 milioane, dar capitalul e de un milion? Ei bine, există atât pentru SA-uri, cât și pentru SRL-uri niște modalități atipice de reducere a capitalului social, care pot să ducă la acest obiectiv. Pentru SA-uri, discutăm despre modalitatea reducerii de capital prin achiziția propriilor acțiuni de către societate și apoi anularea lor. Ideea este că, în momentul în care societatea își cumpără propriile acțiuni, le cumpără la valoarea reală, corectă, care nu este capitalul social de un milion, ci poate este cea de 20 de milioane, pe care și-o dorește acționarul.

Și, atunci, nu numai că se reduce capitalul social, dar are loc și o reducere a tuturor celorlalte capitaluri proprii. Operațiunea este bilanțieră, deci se înregistrează în bilanț, nu în pierdere. Deși, tehnic vorbind, rezerva legală, rezervele din reevaluare rămân pe loc, apare, practic, o rezervă negativă (dacă e cazul, dacă e necesară) care rezolvă în bilanț această problemă. Încă o dată - obiectivul acționarului este atins, pentru că are loc o reducere de capital cu mai mult decât valoarea capitalului social.

Același lucru se poate face la SRL-uri. Încă o dată - pentru un SA, e posibilă dobândirea propriilor acțiuni, dar pentru un SRL, nu. Un SRL nu poate să-și răscumpere propriile părți sociale. În schimb, există în Legea societăților o dispoziție -- îngropată adânc într-o altă secțiune a legii decât cea unde ne-am aștepta să o găsim -- despre retragerea unui asociat din societate, cu precizarea că la retragere prețul se fixează prin acordul asociaților. Deci, dacă el are părți sociale cu o valoare nominală de 100 lei, nu va primi 100 lei, ci va primi atât cât s-au înțeles asociații să-i dea. Ceea ce reproduce, din punct de vedere tehnic, varianta de la SA-uri cu dobândirea propriilor acțiuni și anularea lor”, a explicat, la o conferință recent organizat de EY România, Radu Diaconu, Managing Partner la Băncilă, Diaconu și Asociații, firma de avocatură asociată cu EY.

Posibile implicații ale acestor modalități de reducere a capitalului social

Cu toate acestea, este bine de știut că asta poate însemna operarea temporară a societății cu capitaluri negative, ceea ce implică necesitatea unor resurse adecvate. Însă problema poate fi rezolvată oricând de către acționari. În practică, aceste modalități atipice de reducere a capitalului social sunt întâlnite uneori, astfel că vorbim de soluții verificate deja.

„Dacă facem asemenea lucruri -- și, încă o dată, ele sunt în conformitate cu legea --, se poate ajunge la situația unor capitaluri proprii negative, adică a unui dezechilibru între activul net și capitalurile proprii sau poate chiar la capitaluri proprii negative. Dacă există acest dezechilibru, dividende n-ai voie să distribui oricum - legea spune că dacă ai o pierdere a activului net, n-ai voie să distribui dividende. În schimb, nu există o restricție similară pentru reducerile de capital.

Practic, trebuie să rezolvi problema capitalurilor proprii dezechilibrate sau chiar negative după ce ai făcut reducerea de capital, nu înainte. Și chiar și atunci n-ai cu adevărat un stimulent practic să faci asta decât dacă vine cineva (de exemplu, un creditor) și spune că ai capitaluri proprii negative. Încă o dată - nu discutăm de insolvență, pentru că, în România, insolvența e legată de fluxul de numerar (trebuie să ai numerar suficient ca să-ți plătești datoriile curente). Noi vorbim aici de o treabă care se cheamă, tehnic, insolvabilitate, dar pe care ai timp să o rezolvi în practică, dacă vrei să faci asta.

Deci, dacă vrei să operezi o vreme cu capitaluri proprii chiar negative, lucrul acesta este posibil și se poate rezolva în timp. Sigur, asta poate să presupună niște impedimente practice - s-ar putea ca băncile finanțatoare să nu fie de acord, s-ar putea ca auditorul să pună o notă în raportul de audit. Dar acestea sunt operațiuni care se pot face în practică. Și, deși e o situație care apare destul de rar în activitatea firmelor, dacă acționarul vine să spună că ar vrea să facă această operațiune (și societatea este îndeajuns finanțată încât să-și continue fără probleme activitatea operațională), e bine să știți că se poate face, că există modalități atipice de soluționare a acestor situații și că ele se întâlnesc -- chiar dacă nu foarte frecvent -- și în practică”, a detaliat Radu Diaconu.

Riscul apariției unei cereri de desființare a societății este minim

Însă există riscul ca o societate care apelează la una dintre cele două variante amintite să se trezească cu o cerere de desființare? Teoretic, acest lucru este posibil. Practic, nu se întâmplă în realitate.

„Încă o dată, să operezi cu capitaluri negative nu-i neapărat un lucru înțelept. Dar realitatea este că, în practică, sunt o grămadă de societăți care o fac și, atâta timp cât creditorii sunt mulțumiți (și, de regulă, creditorii sunt mulțumiți dacă sunt plătiți), Registrul comerțului și Fiscul nu vin din proprie inițiativă ca să ceară dizolvarea firmei respective (deși ar putea, teoretic, să o facă).

Dacă se întâmplă lucrul acesta, asociații au o perioadă oarecare la dispoziție ca să rezolve situația. Deci, faptul că un creditor a văzut lucrul acesta și a făcut o cerere de dizolvare a firmei nu înseamnă că nu se poate rezolva problema, pentru că există o perioadă de remediere. Realitatea este, însă, că, în practică, nu vedem așa ceva (să se ceară dizolvarea - n. red.)”, a clarificat specialistul de la Băncilă, Diaconu și Asociații.

Modalitățile atipice de a scoate bani din firmă, alternative la distribuirea de dividende

Aceste modalități atipice de a scoate bani din firmă au fost prezentate de specialist ca alternative la varianta clasică a distribuirii de dividende sau la varianta obișnuită de reducere a capitalului social:

„Cum scot asociații banii din firmă? Și acum să luăm pe rând modalitățile practice. Cele două modalități clasice sunt, evident, dividendele și reducerea de capital social. Să începem cu dividendele. Este, aparent, simplu - dai o hotărâre a adunării generale a asociaților și distribui dividende. Treaba este că nu poți să distribui acele dividende decât dacă profitul e calculat potrivit legii, pe bază de situații financiare întocmite potrivit legii și aprobate - totul trebuie să fie în ordine, altfel e infracțiune, pentru că există niște restricții semnificative la scosul banilor din firmă.

Apoi, de câțiva ani încoace, ai voie să distribui dividende parțiale, ceea ce e foarte bine, dar oricum poți s-o faci doar trimestrial. Oricum trebuie audit înainte, deci costă, și oricum la finalul anului trebuie să le regularizezi - sunt un fel de avansuri la dividendele finale. Poți să distribui, alături de profit, și rezerve, dar nu orice fel de rezerve. Poți să distribui rezerve statutare sau alte rezerve, cum sunt ele în planul de conturi, dar nu te poți atinge de rezerva legală sau de rezerva din reevaluare.

Așa că, dacă vrem să facem ceva mai eficient decât atât, ne rămâne varianta cealaltă - a reducerii de capital. Dificultatea aici e că reducerea de capital este, de asemenea, o operațiune strict reglementată -- treci și prin Registrul comerțului -- și trebuie să le dai creditorilor două luni ca să spună dacă sunt de acord sau nu, dacă au obiecțiuni sau nu. Deci, este o operațiune verificată de creditorii societății. Sigur, în practică apar rar obiecțiuni ale creditorilor, dar este o chestiune care durează și care presupune această verificare externă, spre deosebire de distribuirea dividendelor.

Dificultatea cea mai mare aici este că, de multe ori, capitalul social nu-i suficient de mare, spre deosebire de capitalurile proprii, în așa fel încât acționarul să fie mulțumit. În practică, acționarii vor câteodată, pur și simplu, să distribuie mai mult decât capitalul social. Capitalul social este, să zicem, de un milion și acționarul vrea 20 milioane. O primă variantă practică este să majorezi înainte capitalul social și să incorporezi, de pildă, niște prime, dar tot n-ai ce să faci cu rezerva legală și tot n-ai ce să faci cu rezervele din reevaluare. Așa că și modalitatea aceasta a majorării de capital social, înainte de reducere, este limitată. Apropo, primele nu pot fi distribuite ca dividende - rezervele, da, dar primele, nu, pentru că nu avem text de lege. Și, încă o dată, legalitatea acestor operațiuni este importantă - subliniez faptul că distribuirea de dividende altfel decât 100% în conformitate cu legea este infracțiune.”