Forum la BVB: Interconectarea piețelor de capital și financiare între R. Moldova și România

Principala temă a discuțiilor a reprezentat-o armonizarea legislației din R. Moldova cu cea a Uniunii Europene care să deschidă calea interconectării piețelor de capital și financiare. Deja s-au făcut pași importanți în acest sens dar se lucrează intens în continuare, cu rezultate foarte bune, au subliniat toți vorbitorii de la acest eveniment.

Unul dintre efectele acestei colaborări va consta în creșterea numărului de companii din R. Moldova care se vor lista la Bursa de Valori de la București. Printre altele este vorba chiar de cea mai mare instituție financiară de peste Prut, Banca Maib, care se află în faza pregătirii listării la BVB.

Potrivit guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, un pilon esenţial al interconectării piețelor de capital și financiare din cele două țări îl reprezintă armonizarea reglementărilor naţionale cu cele europene, pas care va marca integrarea pieţei de capital din Moldova cu piaţa financiară internaţională.

„Vă spuneam despre efortul de a ne ţine de reperele macroeconomice, de obiectivele din legea de funcţionare a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), dar pot să vă spun că avem preocupări în ceea ce priveşte stabilitatea financiară, supravegherea bancară şi infrastructura pieţei de capital. Am finalizat de curând un proiect de twinning (consolidarea supravegherii, guvernanţei corporative şi gestionării riscurilor în sectorul financiar, n.r.) alături de trei bănci centrale din Uniunea Europeană, Banca Lituaniei, Banca Olandei şi, în primul şi în primul rând, Banca Naţională a României. De asemenea, alături de ASF, care ne-a acordat un sprijin foarte valoros în ceea ce priveşte reglementarea şi supravegherea pieţei de asigurări şi mulţumesc domnului preşedinte Alexandru Petrescu, care a coordonat acest sprijin din partea colegilor de la Bucureşti, în acest program de twinning, alături de colegii din Banca Naţională a României, am putut să finalizăm un proiect extraordinar, şi anume dosarul de a deveni parte a sistemului de plăţi unic în euro SEPA şi, tot alături de colegii de la Banca Naţională a României, a fost finalizat programul de introducere a plăţilor instant, care deja funcţionează la Chişinău”, a menţionat Anca Dragu.

În opinia șefei BNM, diversificarea instrumentelor financiare şi a mecanismelor de acumulare de fonduri contribuie decisiv la dinamizarea pieţei de capital.

„Şi aici avem o colaborare bună cu reglementatorul pieţei de capital. Avem oportunităţi deosebite pentru dezvoltarea acestei pieţe şi l-aş cita pe domnul guvernator al Băncii Naţionale a României, pe domnul Mugur Isărescu, care spunea, de exemplu, că listarea Hidroelectrica la o asemenea magnitudine, ca cea din vara lui 2023, ar fi fost de neconceput pe Bursa de Valori în urmă cu câţiva ani. S-a spus asta, dar nu s-a spus de ce. Pentru că, între timp, au apărut acumulările la fondurile de pensii private, o altă zonă în care Republica Moldova este ofertantă şi are planuri concrete”, a adăugat Anca Dragu.

Proiectele derulate în comun cu experții din România

Se creează astfel instituțiile de bază care vor permite dezvoltarea pieței de capital din Moldova. Câteva dintre proiectele care se realizează cu sprijinul instituțiilor din România au fost amintite de sefa BNM:

„Finalizăm Strategia de dezvoltare a Depozitarului Central, care se află în coordonarea Băncii Naţionale a Moldovei, alături de alte elemente importante. Strategia ia în considerare două aspecte-cheie: instituirea conexiunilor între Depozitarul din Republica Moldova şi cel din România şi trecerea la modelul de segregare omnibus al investitorilor, care va extinde posibilităţile intermediarilor. Examinăm în acest moment posibilitatea şi găsim măsurile pentru a reduce riscurile legate de creşterea acestei cote de deţineri de la 1% la 5%, un pas foarte important pentru dezvoltarea pieţei. Înţelegem foarte bine că trebuie să evaluăm riscurile şi să găsim măsurile corecte şi eficiente pentru a diminua aceste riscuri. A nu face nimic este cel mai rău lucru. Trebuie să facem, să facem responsabil şi cu profesionalism. Viziunea noastră este ca Republica Moldova să devină un jucător respectat şi valoros pe piaţa financiară internaţională – şi avem de la cine învăţa. Mulţumim BVB, mulţumim ASF, mulţumim BNR”, a mai spus guvernatorul BNM.

Beneficiem de un context macroeconomic favorabil şi spunem cu mândrie că inflaţia în Republica Moldova a scăzut la puţin peste 4%, ceea ce ne-a permis să reducem rata de politică monetară la 3,75% şi să ne situăm confortabil în coridorul de ţintire a inflaţiei”, a precizat Anca Dragu.

Premierul Republicii Moldova: Interconectarea piețelor de capital este o oportunitate pentru ambele țări

„Proiectul de interconectare a pieţelor de capital din Republica Moldova în piaţa de capital a Bucureştiului nu este uşor de realizat. Toate instituţiile trebuie să se pregătească. Credem că sunt multe active bune în Moldova care trebuie expuse la pieţele financiare internaţionale şi folosirea pieţelor internaţionale pentru a finanţa proiecte în Moldova, pentru infrastructură, energie şi diverse parteneriate public-private”, a menţionat Dorin Recean.

Potrivit acestuia, interconectarea pieţelor de capital dintre cele două ţări reprezintă o oportunitate pentru companiile din Republica Moldova să se extindă regional.

„Republica Moldova are politica fiscal bugetară orientată la mediul de afaceri. Republica Moldova respectă profitul. Republica Moldova doreşte ca profitabilitatea companiilor să crească. Asta va duce la o productivitate mult mai înaltă în economie”, a mai spus premierul Republicii Moldova.

Președintele ASF: Foarte multe companii din R. Moldova pot fi listate la BVB

Foarte multe business-uri din Republica Moldova sunt absolut pretabile să fie listate pe Bursa de Valori din Bucureşti, a declarat, miercuri, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu.

Alexandru Petrescu, președintele ASF, a afirmat că foarte multe companii din Republica Moldova sunt absolut pretabile să fie listate la Bursa de Valori de la București, business-uri din zona de infrastructură critică, din zona telecom, din zona energiei.

„Vizitând Moldova am avut ocazia să văd foarte multe business-uri care sunt absolut pretabile să fie listate pe Bursa de Valori din Bucureşti, business-uri din zona de infrastructură critică, din zona telekom, din zona energiei. Aș spune că nu spargem gheața, fiindcă avem deja Purcari listată la BVB, dar se lărgeşte un coridor de orientare investiţională a entităţilor comerciale din Republica Moldova, care sunt aşteptate şi binevenite pe piaţa de capital din România”, a spus Petrescu la a doua ediţie a Forumului Moldova – România: capital Bridges.

Investitorii trec Prutul şi, mai nou, trec şi reglementatorii. Aşa că sunt onorat să mă aflu într-o oarecare poziţie de pionierat din perspectiva reglementatorilor, fiindcă foarte de curând am reuşit să finalizăm un proiect de 10 luni de twining, de calibrare a legislaţiei financiare non-bancare din Republica Moldova în perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Am avut peste 26 de întâlniri fizice, 40 de întâlniri online, zeci de specialişti angrenaţi din partea ASF, din partea Comisiei Naţionale de Pieţe Financiare. Au fost 10 luni în care am adus într-o zonă de convergenţă cu legislaţia europeană tot ce înseamnă configuraţia legislativă ce ţine de RCA, tot ce ţine de transpunerea Directivei europene solvabilitate 2. Acest proiect va continua, fiindcă astăzi lucrăm la o convenţie între Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională de Pieţe Financiare, ASF, BNR, astfel încât acest efort de aliniere legislativă să continue”, a afirmat preşedintele ASF.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.