Cine scapă nepedepsit pentru evaziune fiscală și în ce condiții, începând din 16 mai?

Pe 16 mai Legea nr. 126/2024 aduce însemnate modificări la capitolul evaziune fiscală - Legii nr. 241/2005 și nu numai. Din start, trebuie spus că legea nu aduce nicio amnistie, deși această afirmație a fost făcută cu ușurință de mai multe ori în spațiul public în ultima perioadă. A reduce toate modificările sale în ceea ce privește limitele de pedeapsă, reducerea pedepselor sau chiar nepedepsirea unor fapte de evaziune la ideea de „amnistie” e de natură să creeze impresia (greșită) că din 16 mai vor fi evazioniști care vor scăpa de pedeapsă exclusiv datorită acestei legi, fără să trebuiască, cel puțin, să dea banii integral înapoi statului. 

Concret, avem trei variabile care diferențiază ce pătește „un evazionist” și ce pățește „alt evazionist” de acum înainte: cât de mare e prejudiciul provocat și dacă dă banii înapoi (însemnând că acoperă cel puțin valoarea prejudiciului), respectiv până când o face.

Astfel, faptuitorul poate fie să nu fie pedepsit deloc, ceea ce înseamnă că statul și-a recuperat toți banii, plus ceva procente suplimentare (între 15% - 100% chiar), fie scapă cu o pedeapsă mai mică pentru că a acoperit prejudiciul, dar nu a dat nimic în plus statului, fie nu i se aplică niciun beneficiu pentru că nu reușește sau nu vrea să dea banii înapoi. 

Dincolo de aceste chestiuni, Legea nr. 126/2024 a mai modificat și limitele unor pedepse cu închisoarea și a mai introdus fapte noi ce vor fi considerate, din 16 mai, drept evaziune fiscală. Dar pentru că în discuția de față ne referim strict la prejudiciu, iar nu la faptele de evaziune în sine, trebuie diferențiat între:

• fapte penale de evaziune sancționate cu închisoare între 3 - 10 ani / amenda penală (până acum limitele erau 2 - 8 ani de închisoare); în funcție de prejudiciu, putem vorbi de pedepse mai mari:
  • prejudiciu mai mare de 500.000 de euro - limitele de pedeapsă se majorează cu câte 3 ani (adică vorbim de stabilirea unei pedepse între 6 și 13 ani, iar nu între 3 și 10); anterior, pragul de la care se majorau limitele de pedeapsă (cu 5 ani, nu cu 3) era de la 100.000 de euro în sus;
  • prejudiciu mai mare de 1.000.000 de euro - limitele de pedeapsă se majorează cu câte 5 ani (adică vorbim de stabilirea unei pedepse între 8 și 15 ani); anterior, pragul de la cvare se majorau limitele de pedeapsă (cu 7 ani, iar nu cu 5) era de la 500.000 de euro;

Nu mai există o agravantă, așadar, pentru prejudiciile între 100.000 - 500.000 de euro, cum era până acum. Cu toate acestea, au crescut limitele de pedeapsă pentru aceste fapte cu un an limita minimă, respectiv cu doi ani limita maximă. 

Acum, să vedem cum este influențată „soarta penală” a făptuitorului în funcție de cât e dispus să dea statului înapoi - trebuie subliniat că până acum acoperirea prejudiciului care nu depășea 100.000 de euro dădea judecătorului posibilitatea să aleagă pedeapsa amenzii penale, în locul celei cu închisoarea, acolo unde era prevăzută alternativa aceasta în textul infracțiunii. Pentru mica evaziune, adică prejudicii de până la 50.000 de euro, judecătorul trebuia să aplice pedeapsa cu amenda - („se aplică” în loc de „se poate aplica”).

În baza modificărilor aduse prin Legea nr. 126/2024, făptuitorul are la dispoziție cam toată durata procesului penal ca să dea banii înapoi statului, în multe cazuri de evaziune - dar cu cât o face mai târziu, cu atât are de plătit „un supliment” mai mare la stat. Astfel, doar când prejudiciul e de maximum 1.000.000 de euro:

1. dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente (fiscale, vamale etc.) prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte; aceasta este situația cea mai bună pentru făptuitor și pentru stat deopotrivă, pentru că organele competente care au descoperit prejudiciul nici măcar nu sesizează organele de urmărire penală, iar statul și-a recuperat integral prejudiciul, plus ceva pe lângă; în acest caz, nu contează care dintre co-făptuitori a dat banii înapoi, beneficiul nepedepsirii se aplică tuturor; de asemenea, beneficiul nedepepsirii nu se aplică celor care au mai comis o infracțiune de evaziune într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei în discuție;
2. dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte; practic, la fel ca mai sus, vorbim de o cauză de nepedepsire, diferența fiind că statul deja vrea mai mult înapoi de la făptuitor pentru a-i oferi impunitate, mai exact, cu cel puțin 10% mai mult, întrucât și dobânzile și penalitățile vor fi mai mari decât la momentul zero, al descoperirii prejudiciului de către organele de control; beneficiul nu se aplică decât celui care plătește;
3. dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate - aici, în funcție de dimensiunea prejudiciului (sub sau peste 500.000 de euro), vorbim fie de pedepse cu închisoarea între 1,5 - 5 ani, fie între 3 și 5 ani (aplicând deja reducerea limitelor menționate ceva mai sus în material); dacă legea prevede alternativa amenzii penale, judecătorul va putea să aplice amenda penală; aici vorbim strict de acoperirea valorii prejudiciului, niciun leu în plus; și aici beneficiul profită tuturor inculpaților, indiferent dacă a plătit doar unul pentru acoperirea prejudiciului; totuși, beneficiul nedepepsirii nu se aplică celor care au mai comis o infracțiune de evaziune într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei în discuție;
4. dacă în cursul procedurii camerei preliminare sau al judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri în primă instanţă, acelaşi prejudiciu majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte; pe măsură ce timpul trece, practic, inculpatul are tot mai mulți bani de dat la stat dacă dorește să scape de proces; beneficiul se aplică doar celui care plătește, nu și celorlalți inculpați;
5. dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime; de asemenea, reducerea cu o treime profită tuturor inculpaților; totuși, beneficiul nedepepsirii nu se aplică celor care au mai comis o infracțiune de evaziune într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei în discuție;
   
   
6. dacă în cursul judecăţii în apel, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acelaşi prejudiciu majorat cu 100% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte; beneficiul nu se aplică tuturor inculpaților, ci doar celor care plătesc.

În afară de toate aceste situații prezentate mai sus, noua lege mai prevede o reducere de pedeapsă pentru cei care, fie în cursul săvărșirii activităților infracționale fie cel mult la un an după epuizarea lor, se duc și denunță faptele, ajută organele de urmărire penală să-i prindă pe ceilalți făptuitori și să-i tragă la răspundere.

Și, în fine, legea nouă aduce și un nou calcul al termenului de prescripție: „În cazul infracţiunilor prevăzute de prezenta lege, termenul de prescripţie al răspunderii penale începe să curgă de la data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de 10 ani de la data comiterii infracţiunii”.

Trebuie spus că noua lege acționează ca o lege penală mai favorabilă, ceea ce înseamnă că li se va aplica și proceselor în derulare și faptelor pentru care abia acum se face urmărirea penală, precum și celor care încă n-au ajuns în atenția organelor penale, deși activitățile infracționale au fost comise înainte de 16 mai. 

Despre critici aduse acestei legi din alte perspective, puteți citi aici.