România pierde peste 21 de milioane de euro din cauza accidentelor de muncă în 2023

Analiza a luat în considerare costul mediu lunar al forței de muncă, de 6.426 lei pe salariat, conform datelor Institutului Național de Statistică. Acestea au fost combinate cu costurile concediului medical și al zilelor de muncă pierdute, costurile zilelor de spitalizare (conform Raportului de audit al Curții de Conturi privind  performanța managementului resurselor umane și a dezvoltării infrastructurii unităților sanitare spitalicești pentru perioada 2014- 2021), cele cu înlocuirea forței de muncă, costurile de cercetare a accidentului (HR, juridic, SSM) și amenzile minime aplicabile conform legislației.

Astfel, potrivit celor mai recente date centralizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, un număr de 4.862 persoane au suferit accidente de muncă în 2023, din care 90 și-au pierdut viața și 728 au fost accidente de traseu. 

Total accidente de muncă în 2023 (conform MMSS) : 4.862

*Dacă la ultima cercetare realizată pe situația accidentelor de muncă înregistrate în anul 2016, pentru un număr de 4.424 de accidente, a rezultat o sumă de cel puțin 11,5 milioane de euro, în 2023, folosind aceeași bază de calcul pentru un număr de 4.862 de accidente, impactul minim asupra economiei naționale s-a dublat.

Efectele negative ale accidentelor de muncă asupra PIB-ului României

Studiul nostru privind pierderile suferite de România din cauza accidentelor de muncă în 2023 nu a luat în calcul multe alte aspecte care contribuie la costurile acestora. 

„Pierderile economice directe calculate, în valoare de peste 21 de milioane de euro, reflectă doar vârful aisbergului, impactul real al accidentelor de muncă depășind cu mult aceste cifre. De exemplu, conform raportului MMSS, durata medie de incapacitate de muncă pentru persoanele accidentate în 2023 a fost de 50,7 zile pentru fiecare caz. În același an, 3.647 de persoane și-au încheiat perioada de incapacitate temporară de muncă, dintre care 24 prin deces, 41 printr-o decizie de invaliditate, iar restul de 3.582 prin reluarea activității, adăugând o nouă dimensiune costurilor asociate. Acest aspect se traduce într-o sumă suplimentară de aproximativ 8 milioane de euro doar pentru perioadele de recuperare și reintegrare a lucrătorilor", explică Răzvan Chiru, expert în Securitate și Sănătate în Muncă (SSM).

De asemenea, studiul nu a inclus costurile medicale (tratamentele, medicația sau intervențiile chirurgicale), administrative, costurile de producție (întârzieri, penalități pentru livrări amânate, contravaloarea produselor sau materialelor distruse, investiții în instruirea unui nou angajat sau re-instruirea angajaților actuali pentru prevenirea accidentelor viitoare) și cele asociate scăderii moralului angajaților, cu impact direct asupra productivității, vânzărilor și calității, precum și creșterea turnover-ului de personal sau deteriorarea reputației angajatorului. 

Dacă ar fi fost incluse toate aceste cheltuieli, plus asigurările sociale și costurile administrative pentru stat, sumele ar fi fost de cel puțin 10 ori mai mari, afectând economia națională, bugetul de stat, sănătatea publică și asistența socială, având un impact negativ direct asupra PIB-ului României.

Subraportarea accidentelor de muncă

În plus, conform Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), în Uniunea Europeană, numărul total al accidentelor de muncă raportate este subestimat din cauza subraportării, ceea ce înseamnă că statisticile oficiale nu reflectă complet realitatea. 

„Se estimează că doar 62% din accidentele de muncă sunt raportate corect, restul de 38% rămân neînregistrate din diverse motive, cum ar fi accidentele suferite de persoane care lucrează pe cont propriu, accidentele de trafic legate de muncă care sunt raportate doar ca accidente de trafic sau declararea accidentelor mai puțin grave ca fiind incidente private pentru a evita povara administrativă. Aceste aspecte influențează și datele din România. Este important să înțelegem că subraportarea accidentelor de muncă nu reflectă doar o statistică, ci are consecințe directe asupra securității și sănătății angajaților, dar și asupra economiei naționale. Îmbunătățirea raportării și implementarea unor măsuri eficiente în domeniul securității și sănătății în muncă sunt imperative pentru reducerea acestor efecte negative’’, adaugă Răzvan Chiru

În 2023, sectoarele cu cele mai multe accidente de muncă rămân similare anilor precedenți, incluzând comerțul cu amănuntul (449), construcțiile de clădiri (253) și transporturile (250) cu un număr semnificativ de accidente. Activitățile nedeclarate (442) și sectorul sănătății (208) au devenit proeminente anul trecut. Accidentele mortale se concentrează în sectoarele de construcții, transporturi și silvicultură. Bucureștiul rămâne județul cu cel mai mare număr de accidente, urmat de Brașov, Timiș și Constanța. 

Cele mai frecvente ocupații accidentate sunt lucrătorii comerciali (234 de accidentați), manipulatorii de mărfuri (208 de accidentați) și conducătorii auto de transport rutier de mărfuri (192 de accidentați).