De ce riscurile profesionale pot afecta firmele și ce câștigă acestea dacă acordă importanță securității și sănătății în muncă

Articol scris de Daniel Milicescu, managing partner.

De aceea, nu puține sunt companiile care plătesc doar pentru dosarul necesar în caz de control, abordarea fiind "doar o chestiune de hârtii", în ciuda faptului că două articole din Codul penal, mai exact 340 și 350, prevăd sancțiuni penale pentru nerespectarea măsurilor legale privind activitatea SSM.

Iar acesta este unul dintre principalele motive pentru care ne aflăm în fiecare an în topul țărilor din Uniunea Europeană în care se înregistrează cele mai multe accidente de muncă fatale, în timp ce numărul accidentelor de muncă non-fatale raportat este printre cele mai mici. Iar impactul asupra unui business din cauza accidentelor de muncă sau bolilor profesionale este semnificativ.

Astfel, conform unui studiu elaborat recent de Eurofin, impactul financiar minim asupra economiei numai din cauza accidentelor de muncă este de peste 11,5 milioane de euro, fără a lua în calcul tratamentul medical, întârzierile de producție sau recrutarea și formarea de salariați noi.

Total accidente de muncă în 2016: 4.424 (Eurostat)

Practic, cercetarea Eurofin s-a raportat la ultima statistică europeană disponibilă din domeniu, conform căreia România a înregistrat la nivelul anului 2016 un număr total de accidente de muncă de 4.424. Luând în calcul costul mediu lunar al forței de muncă calculat de INS, de 3.493 lei/salariat, am determinat o medie a costurilor legate de concediul medical, plus contravaloarea zilelor de muncă pierdute, a celor aferente unui număr minim de zile de spitalizare, a costurilor ce implică cercetarea accidentului (HR, personal juridic, personal specializat în SSM) și amenda minimă care se aplică, conform legislației în vigoare în astfel de situații.

Nu s-au luat, însă, în calcul multe alte aspecte extrem de complexe și costisitoare precum tratamentele, medicația sau intervențiile chirurgicale, întârzierile de producție și penalitățile pentru livrările amânate, răspunderea penală a angajatorului, contravaloarea produselor sau materialelor distruse, nemaivorbind de scăderea moralului salariaților companiei – cu impact direct în productivitate și calitate (demoralizarea psihologică poate deveni contagioasă, fapt ce va atrage după sine apetență scăzută pentru rezultate și scăderea per total a engagementului), creșterea turnover-ului de personal sau publicitatea negativă a brandului de angajator.

Sumele ar fi fost, în aceste condiții, de cel puțin opt-nouă ori mai mari. Studiul de față relevă în termeni cât se poate de realistici importanța creării unei culturi organizaționale SSM în cadrul companiilor și ar trebui să convingă acolo unde toate celelalte argumente (la fel de valide) au eșuat.

State din Vestul Europei, SUA sau Canada au înțeles de mult că productivitatea unei firme are o legătură intrinsecă cu resursa sa umană, iar o creștere a numărului de accidente/incidente/boli profesionale va avea un impact direct în business. De aceea, în prima zi de lucru la birou, toți angajații vor fi invitați să participe la un training despre ergonomie. La o astfel de sesiune, un angajat care lucrează intensiv cu mouse-ul și tastatura va primi toate recomăndarile necesare despre amenajarea ergonomică a postului de lucru, inclusiv poziționarea corectă a corpului față de birou și accesorii pentru evitarea unor afecțiuni specifice pe viitor precum sindromul de tunel carpian.

De altfel, una dintre prioritățile Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă pentru perioada 2014-2020 este prevenirea afecțiunilor legate de muncă. Primele două afecțiuni listate în programul agenției europene sunt afecțiunile musculo-scheletale și stresul neuropsihic. O categorie mai puțin vizibilă în statistici, dar la fel de serioasă, este cea a afecțiunilor provocate de statul prelungit pe scaun la locul de muncă, care coroborat cu un stil de viață sedentar, se va traduce în timp cu problemele medicale curente secolului XXI, precum diabet, obezitate, afecțiuni cardio-vasculare sau dorso-lombare, presiune arterială, hipercolesterolemie etc. Toate acestea vor afecta în mod direct productivitatea angajaților, vor presupune cheltuieli suplimentare legate de tratamente și vor avea un impact direct asupra carierei și nivelului de trai. 

De aceea, evaluarea ergonomică a postului de lucru, stimularea activității fizice (Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150 de minute pe săptâmână de exerciții fizice de intensitate moderată), punerea la dispoziție a unor spații de recreere, servicii de kinetoterapie, servicii de evaluare a nivelului de stres sau nivelului de engagement ori teste de identificare a comportamentelor riscante sunt doar câteva dintre măsurile aflate la îndemâna tuturor angajatorilor.

Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă dedicată informării angajatorilor despre obligațiile pe care le au în domeniul SSM. Toate articolele publicate în campanie pot fi citite aici.