Articol scris de Daniel Milicescu, managing partner.
1. Alocarea bugetului pentru măsurile prevăzute în planul de prevenire și protecție
Conform legii, în orice instituție trebuie realizată evaluarea de risc, de accident și de îmbolnăvire profesională. În urma unui astfel de studiu, se realizează planul de prevenire și protecție, în care sunt trecute toate măsurile ce au ca principale obiective reducerea sau eliminarea riscurilor identificate.
Toate aceste măsuri presupun anumite costuri. De exemplu, pentru șoferii din cadrul unei firme/instituții, o măsură binevenită și indicată poate fi desfășurarea unui training pentru condusul preventiv (defensive driving). Alte costuri necesare pot fi reprezentate de achiziționarea unor echipamente de protecție ce pot fi uzate și necesită înlocuire sau costuri cu responsabilul SSM intern și/sau cu consultantul SSM extern etc.
De altfel, verificarea alocării bugetelor aferente acestui tip de plan va constitui pentru 2019 unul dintre cele mai importante aspecte pe care autoritățile le vor avea în vedere la controalele din acest an, semnal transmis de către acestea în cadrul ultimei întâlniri de anul trecut cu consultanții SSM.
2. Concentrarea pe aspecte reale și concrete ce țin de domeniul SSM
Dincolo de aspectele ce țin de conformarea legală și obligatorie, angajatorii ar putea să treacă în 2019 la un alt nivel privind starea de bine a angajaților. Cu atât mai mult cu cât toate studiile din domeniu certifică faptul că nivelul de engagement crește direct proportional cu starea de bine (wellbeing) a angajatului.
Cu alte cuvinte, cu cât un angajat este mai fericit, cu atât va fi mai productiv. Acesta este și motivul pentru care în țări precum Marea Britanie, Germania, Irlanda sau Canada angajații beneficiază din prima zi de lucru la birou de un training legat de ergonomie, iar angajatorii își iau toate măsurile pentru a asigura starea de bine a acestora.
Așa s-a ajuns la spații de recreere, servicii de kinetoterapie, servicii de evaluare a nivelului de stres sau nivelului de engagement ori teste de identificare a comportamentelor riscante (aplicabile în domenii precum transporturi sau construcții). Așadar, dezvoltarea efectivă a activităților de evaluare a stresului și de creștere a nivelului de wellbeing, ca principal vector în creșterea engagement-ului angajaților se află în topul recomandărilor venite din partea specialiștilor SSM.
Din experiența noastră, apreciem un trend ascendent la nivelul companiilor din România în privința interesului față de domeniul SSM ca vector relevant în dezvoltarea culturii organizaționale, pe de o parte, dar și din cauza unui număr al litigiilor cu angajatii în continuă creștere în ultimii ani, pe de altă parte.
3. Crearea unor mecanisme de verificare și control extern ce pot veni în sprijinul departamentelor de SSM
La fel ca în oricare alt domeniu, și specialiști SSM pot greși sau omite anumite aspecte sau se pot obișnui atât de mult cu o anumită rutină de desfășurare a lucrurilor încât pe parcurs pot scăpa din vedere anumite aspecte mai mult sau mai puțin importante.
De aceea, supervizarea activităților interne de SSM prin implementarea unor proceduri de raportare sau audituri de terță parte pot minimiza riscul de eroare umană. De exemplu, anumite companii au ca obligație periodică efectuarea unui safety walk, procedură ce se desfășoară trimestrial.
În cadrul acesteia, consultantul extern împreună cu responsabilul SSM intern și partea managerială realizează o inspecție pe șantier, în secție sau în birouri pentru a verifica și atesta că tot ceea ce este scris în rapoartele întocmite de specialiștii SSM corespunde cu realitatea.
4. Organizarea de traininguri pentru manageri, șefi de echipă sau lideri de echipă privind obligațiile pe care le au în domeniul SSM
Din experiența echipei Eurofin, sunt mult prea multe cazurile în care managerii responsabili pentru angajații aflați în subordine la locul de muncă nu cunosc pe deplin obligațiile și răspunderile pe care le au în domeniul SSM.
De obicei, aceste categorii de personal se concentrează pe core business-ul pentru care au fost angajați și au tendința să ignore obligațiile și responsabilitățile legale din acest domeniu, ce ar trebui să primeze în egală măsură, având în vedere că, de exemplu, în cazul unui accident de muncă, primul care răspunde și ia toate măsurile aferente este coordonatorul direct al victimei.
5. Crearea unei culturi SSM în cadrul companiilor și cultivate prin leadership inspirațional
Atunci când un angajat se simte bine la locul de muncă, respectat, apreciat și vede că angajatorului îi pasă de el, implicarea sa în firmă va crește în mod proporțional. Iar din experiența noastră de-a lungul timpului, acestea au fost și principalele așteptări ale oamenilor, indiferent de domeniul lor de activitate, și nu doar un salariu mai mare.
Într-un astfel de scenariu, un lider va respecta și aplica toate normele de siguranță stabilite în cadrul organizației din care face parte și va fi prima persoană care va arăta că îi pasă ca oamenii din subordine să se simtă bine și să beneficieze de toate condițiile optime de siguranță a muncii în obținerea celor mai bune rezultate.
Prin gesturi care pot părea simple, așadar, un lider poate inspira personalul din subordine să creeze o cultură organizațională sănătoasă, în care oamenii să se simtă respectați și apreciați.
Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă dedicată informării angajatorilor despre obligațiile pe care le au în domeniul SSM. Toate articolele publicate în campanie pot fi citite aici.