OUG 95/2024, apărută sâmbătă în Monitorul Oficial, diferă cu mult de ceea ce Ministerul Educației pusese în dezbatere în martie - deși proiectul inițial a fost scos de minister de pe site-ul propriu, poate fi consultat încă, la finalul analizei realizate pe baza acestuia de redacția noastră. Ordonanța modifică cele două legi actuale ale educației, iar pe subiectul sistemelor de supraveghere în școli vorbim, în prezent, de o reglementare mult „îndulcită” față de ceea ce propusese ministerul inițial, adică un set de norme care dovedeau o apetență serioasă pentru prelucrări extensive de date personale ale elevilor și ale cadrelor didactice. Merită amintit că ministrul educației a mințit public când a afirmat că proiectul fusese scris cu consultarea celor de la ANSPDCP, Autoritatea însăși oferind ulterior o dezmințire: cei din ANSPDCP fuseseră doar informați de intențiile de reglementare, nu consultați, informare cu ocazia căreia și-au manifestat dezaprobarea față de conținutul proiectului de ordonanță.
Dacă în proiectul ințial se prevedea instalarea de camere de supraveghere la inițiativa unităților de învățământ, fără consimțământul celor vizați, în OUG 95/2024 nu mai regăsim această idee:
„Unitatea de învăţământ preuniversitar poate decide, cu acordul majorităţii simple a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevilor minori şi a elevilor majori şi salariaţilor unităţii de învăţământ, cu privire la instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum şi în scopul prevenirii actelor de violenţă fizică şi/sau psihică care pot apărea în spaţiul şcolar”.
Doar în situații excepționale se poate instala sistemul de supraveghere cu informarea persoanelor de mai sus, adică în lipsa aprobării lor - mai precis, atunci când există un risc crescut de violenţă în spaţiul şcolar, fiind înregistrat un număr semnificativ de sesizări privind săvârşirea unor acte de violenţă fizică şi/sau psihică. De ce? În scopul asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum şi în scopul prevenirii actelor de violenţă fizică şi/sau psihică.
Desigur, „numărul semnificativ” de sesizări este o chestiune ce poate fi lăsată la aprecierea fiecăruia - cu siguranță, trei sau patru incidente într-un an nu reprezintă un număr semnificativ.
În oricare dintre cazurile de mai sus, adică fie instalarea cu acordul celor vizați, fie instalarea în regim special, de urgență, practic, nu vorbim de funcționarea pe termen nelimitat a sistemelor - ci pentru maximum un an calendaristic, cu posibilitatea de prelungire doar în cazul în care circumstanțele care au stat la baza luării deciziei se prelungesc.
În varianta inițial pusă în dezbatere a proiectului de ordonanță, ministerul ne arăta cât se poate de clar că e interesat de ce se întâmplă în sala de clasă, înainte de orice, făcând din cadrele didactice din România cea mai numeroasă categorie de angajați care sunt monitorizați aproape 100% din timpul de lucru, atât audio, cât și video. De asemenea, nu existau limite temporale apropo de cât de mult se pot prelungi perioadele de supraveghere. În prezent, adică în OUG 95/2024, a rămas ideea că supravegherea se poate face în sălile de clasă, în exteriorul clădirilor, pe holuri, în sălile de festivităţi, pe holurile căminelor sau internatelor, precum şi în sălile de sport, dar au fost expres scoase din enumerare sălile de mese și bibliotecile. Nu se pot monta camere, desigur, în vestiare și grupurile sanitare.
În conținutul OUG 95 sunt reluate câteva idei deduse oricum din regulamentul european privind protecția datelor personale (GDPR) - respectiv că unitatea școlară care montează sistemele de supraveghere își asumă responsabilitatea prelucrării respectivelor date personale, dar și o serie de obligații ce decurg în acest sens.
Câteva chestiuni ce merită menționate în contextul instalării unor sisteme de supraveghere, conform ordonanței:
- scopul folosirii înregistrărilor: unitățile de învățământ au obligația „de a folosi înregistrările audio-video numai în scopul cercetării cazurilor de violenţă, fizică sau psihică, respectiv a cazurilor ce vizează protecţia bunurilor şi valorilor, care se produc în spaţiul şcolar”; asta înseamnă că un cadru didactic nu poate fi cercetat sau evaluat în baza acestor înregistrări decât dacă a fost parte dintr-un caz de violență sau dacă ar fi contribuit în vreun fel la alte fapte ce aduc atingere protecției bunurilor/valorilor în școală; avem inclusiv o prevedere expresă privind evaluarea cadrelor și a elevilor (obligația „de a nu folosi înregistrările audio-video în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice sau în soluţionarea contestaţiilor privind evaluarea elevilor la orele de curs”) - așadar, nu putem vorbi nici de situații în care un părinte contestă evaluarea copilului său, se uită pe înregistrări și apoi evaluarea se modifică, „în sus” sau „în jos”;
- accesul la înregistrări: nu se pot folosi decât sisteme cu circuit închis, care nu permit configurarea sau accesul din afara unităţii de învăţământ; trebuie asigurate permanent securitatea și confidențialitatea înregistrărilor și să se împiedice diseminarea în spațiul public de date personale și distribuirea înregistrărilor în orice fel (mai simplu, să nu ajungă înregistrări de orice fel în spațiul public - rețele sociale, platforme de orice fel, nici distribuite prin servicii de mesagerie etc.);
- perioada de stocare a datelor: înregistrările nu se pot păstra mai mult de 30 de zile, doar în cazul excepționale perioada de prelungește până la finalizarea cercetărilor privind sesizările formulate; cu alte cuvinte, dacă nu există nicio sesizare într-o lună, atunci înregistrările trebuie șterse;
- doi responsabili desemnați - ordonanța specifică „o persoană cu atribuţii de monitorizare a funcţionării sistemului de supraveghere audio-video, de regulă cadru didactic”, dar și „un responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal, de regulă directorul adjunct sau un membru al consiliului de administraţie, după caz”;
- accesul la înregistări: doar pe bază de cerere scrisă, motivată, aprobată de directorul unităţii de învăţământ; ce înseamnă acces - vizualizare și atât, părintele, de pildă, neputând cere o copie după înregistrare pentru a merge cu ea la poliție, de exemplu sau pentru orice alt scop; accesul organelor de cercetare penală se va face la cererea acestora, desigur.
Există norme specifice și pentru supravegherea în cazul examenelor naționale:
„În învăţământul preuniversitar, susţinerea evaluării naţionale, a admiterii la liceu, a examenelor naţionale de către elevi, respectiv a concursurilor/examenelor susţinute de către cadrele didactice presupune:
a) supravegherea audio-video a probelor şi a activităţilor specifice din cadrul evaluării/examenelor naţionale susţinute de absolvenţii claselor a VIII-a, respectiv a XII-a/a XIII-a;
b) supravegherea audio-video a probelor şi a activităţilor specifice din cadrul examenului naţional de definitivare în învăţământ/licenţiere, respectiv a probelor şi a activităţilor specifice concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, precum şi ale concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar”.
Merită menționat, în final, că sistemele montate pentru examenele naționale nu pot fi puse în funcțiune decât conform procedurii - adică adoptarea acestei măsuri cu aprobarea persoanelor vizate sau în regimul special menționat mai sus, când situația gravă din unitatea respectivă face necesară punerea în funcțiune a sistemelor de supraveghere și în timpul anului școlar, la cursuri ș.a.m.d.