„În sistemul de asigurări sociale de sănătate, prescripţiile medicale, biletele de trimitere pentru specialităţi clinice şi biletele de trimitere pentru investigaţii paraclinice sunt eliberate numai ca urmare a serviciilor medicale care fac obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate, respectiv consecinţă a consultaţiei raporatate în platforma informatică din asigurările sociale de sănătate (PIAS).
În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, toți furnizorii de servicii medicale care eliberează prescripții medicale, precum și bilete de trimitere pentru specialități clinice și paraclinice au obligații unitare, fără nicio discriminare, respectiv:
- să asigure acordarea serviciilor medicale asiguraţilor fără nicio discriminare, folosind formele cele mai eficiente de tratament. În consecință, toți medicii specialiști au posibilitatea și obligația de a verifica calitatea de asigurat prin intermediul instrumentelor reglementate de lege;
- să utilizeze platforma informatică din asigurările de sănătate;
- să utilizeze prescripţia medicală electronică on-line şi în situaţii justificate prescripţia medicală electronică off-line pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare”, explică Ministerul Sănătății în nota care însoțește un proiect de ordonanță pus săptămâna asta în dezbatere.
Ceea ce, probabil, multă lume nu știe e că, în 2018, în Legea sănătății a fost introdusă o prevedere care specifica obligația caselor de sănătate de a încheia contracte cu medicii specialiști prin care aceștia să dobândească dreptul de a ellibera certificate de concediu medical, bilete de trimitere pentru consultaţii şi investigaţii paraclinice gratuite, reţete gratuite sau compensate. Modificarea s-a produs prin Legea 128/2018.
Parlamentarii care au propus această lege n-au făcut altceva decât să sublinieze nevoia de a reglementa pe o problemă evidentă: accesul la servicii medicale în cazul pacienților care trec pragul medicilor specialiști care nu au contract încheiat cu casa județeană de asigurări, respectiv nu lucrează în spitale, clinici sau cabinete care să aibă contracte cu casa. Ca atare, era necesar a obliga aceste case județene să ofere posibilitatea medicilor specialiști (în principal cei tineri) să contracteze măcar acest pachet de servicii pentru pacienții lor (bilete de trimitere gratuite, concedii medicale și rețete compensate/gratuite).
„Modificarea Legii 95/2006 va facilita și înființarea de noi cabinete medicale ambulatorii de specialitate și menținerea celor existente, prin faptul că pacientul nu va mai trebui să se deplaseze din nou la medicul de familie pentru transcrierea rețetei simple în rețetă compensată sau să obțină un nou bilet de trimitere la un alt medic specialist”, susțineau inițiatorii Legii 128/2018.
În acest fel, medicii tineri care își permit chiar să deschidă singuri un cabinet, ar putea să le ofere pacienților săi drepturi minimale pe care le au în calitatea lor de asigurați.
În același an (2018), Guvernul a venit cu o ordonanță prin care a amendat ceea ce decisese Parlamentul: a transformat obligația caselor de a încheiat astfel de contracte în posibilitate, stabilindu-se totodată că condițiile încheierii acelor contracte între casele de sănătate și medici vor fi reglementate printr-o hotărâre de Guvern ce va trebui elaborată în termen de trei luni de la aprobarea bugetului de stat pe anul 2019. Firește că acea hotărâre de Guvern n-a mai fost niciodată adoptată, termenul fiind amânat anual, până la termenul pe care-l avem menționat în prezent în lege - 2025. În 2021, de pildă, Guvernul sugera că implementarea măsurii ar însemna „lipsa unui control asupra cheltuielilor suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”. În 2022, aceeași motivare.
Art. 386 - Legea 95/2006 (5) În vederea exercitării dreptului de liberă practică, casele de asigurări de sănătate încheie un contract cu medicul specialist într-o specialitate clinică prevăzut la alin. (1) lit. b), pentru specialităţile clinice pentru care casele de asigurări de sănătate încheie contracte de furnizare de servicii medicale, prin care acesta dobândeşte dreptul de a elibera bilete de trimitere pentru specialităţi clinice, biletele de trimitere pentru investigaţii paraclinice şi prescripţii medicale pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6) Proiectul de hotărâre a Guvernului prevăzut la alin. (5) se elaborează cu consultarea Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România şi Colegiului Farmaciştilor din România, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2025.
|
HG-ul menționat mai sus nu va veni nici în 2025. Ci, poate, eventual, din 2027.
„ART. IX - Termenul prevăzut la art. 386 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la împlinirea termenului de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2027”, prevede un proiect de OG pus săptămâna asta în dezbatere la Ministerul Sănătății.
Motivul? Nu sunt bani, pleacă medicii la privat, nu știm câți...
Ce mai explică cei de la Ministerul Sănătății de data asta:
- punerea în aplicare a acestor prevederi legislative poate determina migrarea furnizorilor de servicii medicale de specialitate din sistemul public către sectorul privat, ceea ce ar duce la îngreunarea accesului populației la servicii medicale, crescând astfel costurile pentru pacienți;
- nu sunt bani pentru a face modificările tehnice necesare implementării la nivel de PIAS;
- Ministerul nu știe cam care ar fi numărul de medici care ar face astfel de contracte, prin urmare, nu poate estima costurile.
„Punerea în aplicare a prevederilor art. 386 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, poate conduce la migrarea furnizorilor aflați în relație contractuală cu casele de asigurări sociale de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale de specialitate, ceea ce ar conduce la îngreunarea accesului la servicii de protecției a sănătății populației, persoanele asigurate urmând să să plătească contravaloarea consultațiilor acordate în sistem privat, astfel încât este necesară respectaea principiilor și obiectivelor asigurărilor sociale de sănătate prin asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu față de cheltuieli suplimentare pentru plata serviciilor medicale de care ar avea nevoie în ambulatoriu, în condiţiile utilizării eficiente a FNUASS, cu respectarea prevederilor art. 219 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru respectarea regulilor referitoare la structura de securitate a PIAS, este necesară analiza, identificarea de soluții și / sau, după caz, dezvoltarea de proiecte, prin care aceste dispoziții să fie implementate în mod corespunzător.
Luând în considerare faptul că insuficiența fondurilor alocate bugetului fondului poate conduce la neacordarea serviciilor acordate de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate recomandate prin biletele de trimitere pentru specialităţi clinice, biletele de trimitere pentru investigaţii paraclinice şi prescripţii medicale pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, acest lucru ar conduce la încălcarea drepturilor prevăzute de lege de care beneficiază persoanele asigurate și la lipsa unui control asupra cheltuielilor suportate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În plus, necesitatea implementării unor măsuri de control care implică dezvoltări ale Platformei informatice din asigurările de sănătate, generază cheltuieli suplimentare care impactează negativ bugetul FNUASS. În condițiile în care nu ar fi implementate în sistemul informatic unic integrat (SIUI, componentă din PIAS) reguli de validare speciale, serviciile medicale și medicamentele acordate în baza unor bilete de trimitere sau prescripții medicale de către medici specialiști care nu se află în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale, nu ar putea fi recunoscute și validate de sistemul informatic unic integrat.
Prin urmare, punerea în aplicare a prevederilor alin. (5) al art. 386 Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare generează cheltuieli suplimentare asupra bugetului FNUASS. Necunoaşterea numărului de medici specialişti într-o specialitate clinică pentru specialităţile clinice care ar putea intra în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru a elibera bilete de trimitere pentru specialităţi clinice, biletele de trimitere pentru investigaţii paraclinice şi prescripţii medicale pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, suportate din bugetul FNUASS conduce la imposibilitatea de a stabili impactul financiar”, prevede, mai precis, nota care însoțește proiectul de OG pus recent în dezbatere la Ministerul Sănătății.
Comentarii articol (0)