Ce pași ar trebui să avem în vedere la reintegrarea pe post a angajatului concediat nelegal

Reintegrarea în funcția deținută anterior concedierii nu presupune semnarea unui nou contract de muncă și nici o nouă perioadă de probă. Repunerea în situația anterioară înseamnă, de fapt, reluarea relației de muncă anterioare concedierii și revenirea la același loc de muncă avut anterior, aceleași condiții ș.a.m.d.. Iar angajatorul ar trebui să dispună, tot printr-o decizie, punerea în aplicare a hotărârii judecătorești, adică reluarea relației de muncă și achitarea despăgubirilor stabilite, urmând să îi înmâneze salariatului această decizie. Oricum ar arăta acea decizie la nivel intern, angajatorul nu se poate raporta decât la conținutul hotărârii judecătorești în cuprinsul său.

În cazul în care angajatul își dorește să se întoarcă la locul de muncă avut anterior, câștigarea procesului și a dreptului la reintegrarea în funcția deținută anterior înseamnă că, cel mai probabil, îl va notifica pe angajator odată ce îi e comunicată decizia instanței. De aici, putem să identificăm trei etape mari în procesul reintegrării:

Comunicarea cu angajatorul:

• Notificarea oficială: Deși instanța comunică și angajatorului hotărârea pronunțată, pe care trebuie să o pună în executare, salariatul îl poate notifica separat, declanșând astfel procedura de reintegrare.
• Solicitarea reintegrării: Angajatorul este, în mod normal, cel interesat în acest moment să-l notifice pe lucrătorul concediat nelegal, în vederea reintegrării, pentru a stabili clar momentul final în vederea calculării despăgubirilor stabilite în urma procesului, deseori fiind utilizată în hotărâri sintagma „până la data reintegrării”.
• Detalii despre despăgubiri: Angajatorul este titularul obligației de a calcula, conform deciziei judecătorești, aceste despăgubiri, însă și lucrătorul concediat nelegal poate apela la experți pentru a se asigura că acest calcul este corect și reflectă decizia instanței.
• Apelarea la executor: În cazul în care angajatorul nu-și execută obligația stabilită de instanță, lucrătorul se poate adresa unui executor judecătoresc, având și posibilitatea de a formula o plângere penală, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.  287 lit. d) și e) din Codul penal

• Reintegrarea în aceeași funcție: În general, în hotărâre se precizează „reintegrarea în postul deținut anterior”, în realitate această sintagmă reprezintă repunerea lucrătorului în situația anterioară concedierii nelegale, așa cum prevede art. 80 alin (2) din Codul muncii – „La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere.”
  
• Modificări ale atribuțiilor și/sau a locului muncii: Dacă o serie de aspecte s-au modificat pe durata procesului, hotărârea judecătorească trebuie pusă în aplicare, iar părțile fie vor negocia și vor stabili, prin act adițional, noile condiții, fie angajatorul trebuie să identifice soluțiile legale.

• Reintegrarea marchează reluarea relației de muncă în aceleași condiții ca înainte de concediere.
• Angajatorul va actualiza registru de evidență a salariaților, potrivit deciziei instanței și va calcula contribuțiile corespunzătoare drepturilor salariale, achitând aceste sume în mod corespunzător, astfel încât niciun drept suprimat nelegal prin concediere să nu fie afectat
• Este recomandat ca ambii participanți la relația de muncă să abordeze cu bună-credință această reintegrare, pentru a evita noi conflicte.

Ce riscă angajatorul care nu pune în executarea hotărârea judecătorească

Vorbim, pe de o parte, de răspunderea penală a angajatorului, așa cum este redată mai jos - Codul penal prevede ca infracțiune în sine nerespectarea hotărârii ce prevede reintegrarea în muncă a unui salariat. 

Totodată, angajatul care a obținut reintegrarea, dar asta nu s-a întâmplat sau s-a întâmplat cu nerespectarea hotărârii, vorbim de posibilitatea de angajare a răspunderii patrimoniale a angajatorului: „Angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul”.

În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente. Prin urmare, ajungem tot la instanță.