Aplicarea amnistiei fiscale pentru taxele salariale neplătite - teoretic, angajatorii se află între riscul urmăririi penale și plata unui prejudiciu majorat

Ce înseamnă neplata taxelor salariale și care sunt riscurile

Potrivit Legii evaziunii fiscale, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa legii, printre care se numără și dările fiscale datorate pentru veniturile salariale și asimilate salariilor. Aceeași sancțiune e pentru nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor. Practic, chiar și dacă vorbim de neplata salariilor angajaților, angajatorii nu scapă de obligația de a calcula, reține și plăti taxele salariale, acestea fiind datorate la termenele prevăzute de lege (în urma unui control, se constată existența muncii nedeclarate, se trece la impunerea din urmă, practic, a dărilor fiscale datorate pentru salariile ce trebuia plătite conform contractelor care nu au fost încheiate și/sau înregistrate).

Practic, dacă angajatorul nu virează în cel mult 60 de zile de la scadență taxele salariale în mod complet, există riscul unui dosar penal. De acest risc se poate scăpa, adică putem vorbi de neînceperea urmăririi penale (inspectorii nu vor sesiza organele penale), „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă”. Altfel spus, angajatorii ar mai avea, după terminarea controlului, 30 de zile pentru a plăti valoarea prejudiciului plus 15% pentru a nu ajunge să aibă un dosar penal. 

Cei care nu se încadrează în termenul de 30 de zile și începe urmărirea penală pentru evaziune fiscală, mai pot încerca să plătească pentru a scăpa de eventuala răspundere penală, însă cu cât se avansează în procesul penal, cu atât suma de plată e mai mare: pe lângă prejudiciul datorat, procentul suplimentar de plată crește tot mai mult. 

Pe scurt, despre noua amnistie și cine nu poate profita de ea

Noua amnistie fiscală a fost stabilită prin OUG 107/2024 și constă în anularea accesoriilor (în esență, dobânzi și penalități) cu condiția plății principalului (obligațiile bugetare restante la 31 august 2024) până la 25 noiembrie 2024. Sub umbrela acestei amnistii intră, fără dar și poate, impozitele și contribuțiile sociale neplătite pentru angajați de către angajatorii lor, indiferent de forma de organizare a acestora (amnistia nu se referă numai la persoanele juridice).

În mare, amnistia vizează obligațiile bugetare pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată până la data de 31 august 2024, diferențele de obligații bugetare principale stabilite prin decizii de impunere comunicate până la data de 31 august 2024, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit încă termenul de plată, precum și diferențele de obligații bugetare principale aferente perioadelor fiscale de până la data de 31 august 2024, stabilite de ANAF prin decizie de impunere emisă și comunicată până la data de 6 septembrie 2024, ca urmare a unui control fiscal - lista completă, aici.

Nu intră sub umbrela noii amnistii însă obligațiile bugetare pentru care s-au acordat și sunt în derulare înlesniri la plată la data de 31 august 2024, cele stabilite în acte administrative a căror executare este suspendată la data de 31 august 2024, dar nici obligațiile bugetare care fac obiectul unor procese penale în desfășurare la data de 6 septembrie 2024 sau care încep ulterior acestei date ori cele stabilite prin hotărâri penale definitive. 

Și, totodată, nu fac obiectul amnistiei nici obligațiile bugetare ce reprezintă prejudicii care fac obiectul art.10 din Legea evaziunii fiscale - adică acele prejudicii de până la 1.000.000 de euro, despre care discutam mai sus, unde datornicii pot scăpa de răspunderea penală dacă achită prejudiciul, plus accesorii și un procent de cel puțin 15%. Cu alte cuvinte, cel care ar putea ajunge să fie urmărit penal, e deja sau a fost chiar trimis în judecată nu poate aplica amnistia din OUG 107/2024 pentru a scăpa de răspunderea penală și, cu asta, să mai diminueze și din prejudiciul datorat. 

Angajatorii care datorează sume colosale la buget ca taxe salariale = marii câștigători ai amnistiei fiscale

În cazul angajatorilor, date fiind prevederile Legii evaziunii fiscale, neplata taxelor salariale poate însemna, teoretic, materializarea rapidă a unui dosar penal. Dacă o companie e supusă unui control în urma căruia se descoperă un prejudiciu semnificativ constând în impozite și contribuții pentru venituri salariale și asimilate nevirate la stat, compania se poate afla în două situații: 

• prejudiciul să fie sub un milion de euro, ceea ce poate însemna că:
  • încă nu a fost începută urmărirea penală:
    • prejudiciul putând fi acoperit integral, plus dobânzi și penalități, plus procentul cerut de Legea evaziunii tocmai pentru a evita începerea urmăririi penale; dar deja suntem sub incidența art. 10 din Legea evaziunii = nu se mai poate aplica amnistia fiscală pentru accesorii;
    • prejudiciul nu e acoperit integral, angajatorul riscând un dosar penal - amnistia mai poate fi o soluție doar dacă încă nu a început urmărirea penală (procesul penal înseamnă inclusiv urmărire penală, conform Codului de procedură penală);
  • a început urmărirea penală, ceea ce exclude aplicarea amnistiei fiscale pentru accesorii.
• prejudiciul e peste un milion de euro: 
  • încă nu a început urmărirea penală, ceea ce înseamnă că se mai poate beneficia de amnistia fiscală;
  • a început urmărirea penală, ceea ce exclude aplicarea amnistiei fiscale pentru accesorii.

Practic, în cazul angajatorilor cu taxe salariale neplătite, perspectiva unei amnistii fiscale există doar în lipsa începerii urmăririi penale. La cei cu prejudicii sub un milion de euro, posibilitatea de a scăpa de urmărire vine cu costuri ridicate - pe lângă principal și accesorii, e datorat și acel procent de 15%. Dacă nu achită, angajatorii nu doar că nu mai au posibilitatea de a accesa amnistia, ci se văd chiar în postura de a datora tot mai mulți bani la stat, dacă vor să acceseze, totuși, prevederile art. 10 din Legea evaziunii fiscale.

Pentru cei cu prejudicii peste un milion de euro, care nu pot scăpa, teoretic, de urmărire penală și de perspectiva de a răspunde penal pentru evaziune, amnistia e accesibilă și avantajoasă tocmai pentru că poate ajunge să diminueze prejudiciul și acesta să ajungă sub un milion de euro - desigur, amnistia e o opțiune atâta vreme cât urmărirea penală nu a început și nici nu s-a finalizat controlul fiscal care să constate prejudiciul.