O serie de competențe legate de alegerile prezidențiale vor fi transferate de la Curtea Constituțională a României (CCR) la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), conform unei propuneri legislative înregistrate recent la Parlament. Printre altele, la ICCJ se va transfera soluționarea contestațiilor privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor sau a semnelor electorale.
Transferul de competențe de la CCR la ICCJ, atunci când vine vorba despre alegerile prezidențiale, este prevăzut într-un
proiect de lege aflat în dezbaterea senatorilor. Acesta vizează, de fapt, modificarea
Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Practic,
o parte dintre competențele atribuite acum CCR vor fi transferate ICCJ. Astfel, actuala regulă privind depunerea şi înregistrarea la Biroul Electoral Central a propunerii de candidatură în patru exemplare (un exemplar original şi trei copii) se păstrează, dar se modifică partea cu înaintarea unei copii la Curtea Constituțională, care este înlocuită în textul legii cu ICCJ.
Apoi, viitoarea lege stabilește că, în cel mult o zi de la înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetățenilor aparținând minorităţilor naţionale, alianțele politice, alianțele electorale şi alegătorii vor putea contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor ori a semnelor electorale, după caz, la ICCJ, nu la CCR, ca acum.
“Contestaţiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, în complet de 3 judecători, în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor”, potrivit documentului.
De asemenea, proiectul stabilește că materialele legate de votare (buletinele de vot, listele electorale etc.), dar și documentele primite de
CCR şi ICCJ de la Biroul Electoral Central, precum şi listele de susținători aflate la autorităţile competente sunt păstrate în arhivă, separat de celelalte documente, timp de șase luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.
În fine, instanţele judecătoreşti, cu sprijinul instituţiilor prefectului, respectiv CCR, ICCJ şi Autoritatea Electorală Permanentă vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire, operatorilor economici specializaţi buletinele de vot întrebuințate, neîntrebuinţate, cele nule, listele electorale utilizate, procesele-verbale şi ştampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, precum şi listele de susţinători.
Potrivit inițiatorilor măsurii,
„o astfel de intervenție legislativă nu e de natură să aibă un impact relevant asupra activității Curții Constituționale a României sau a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici asupra bugetului ori schemei de personal ale oricăreia dintre aceste instituții”.
Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie votată de Parlament, promulgată de președintele țării și publicată în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)