Concret, principala schimbare majoră a ICAS este eliminarea prevederii actuale referitoare la aplicabilitatea impozitului suplimentar doar de către firmele cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro (în anul precedent). Conform inițiatorilor, măsura este necesară atât pentru a evita discriminarea, la aplicarea ICAS, între operatorii economici din sectoarele petrol și gaze, cât și pentru că unele firme mari și-ar putea reorganiza activitățile pentru a evita impozitul suplimentar în 2025.
„Problema care se ridică în acest sens nu este legată principial de obligația de a plăti bugetului de stat impozitul suplimentar, ci de faptul că anumiți participanți din piața românească vor fi obligați la plata acestui impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri, fiind defavorizați în fața altor participanți din aceeași piață, care nu vor fi obligați la plata unei cote procentuale identice aplicate la cifra de afaceri.
În plus, menținerea [prevederilor în forma actuală] va aduce prejudicii la nivelul bugetului de stat al României, pentru că inclusiv jucătorii de prim rang din piața de petrol și gaze naturale care au avut în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro au libertatea de a-și înființa societăți, alocând la nivelul acestora o parte din veniturile realizate din aceste activități, eludând, astfel, printr-o metodă extrem de facilă, plata integrală a impozitului suplimentar datorat bugetului de stat. (...) Totodată, observăm existența unor măsuri discriminatorii la nivelul persoanelor juridice române din piața petrolului și gazelor naturale, prin comparație cu persoanele juridice străine care activează în aceeași piață din România”, explica sursa citată.
Prin urmare, o altă modificare notabilă este reformularea prevederii referitoare la firmele care datorează ICAS, în așa fel încât să fie incluse și entitățile străine care activează în România.
Forma actuală a prevederii: | Forma nouă a prevederii: |
„Prin excepție (...), persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor (...), care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri (...).” | „Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul României desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor (...), datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri (...).” |
În rest, prevederile actuale ale ICAS sunt păstrate, în linii mari, astfel că acesta mai este datorat numai în 2025. ICAS a fost introdus în 2024, în baza Legii 296/2023, o dată cu impozitul minim pe cifra de afaceri pentru plătitorii impozitului pe profit (așa-numitul IMCA).
Însă, dincolo de modificările intenționate de parlamentari, noua lege vine și cu o modificare majoră aparent neintenționată - firmele din sectoarele petrol și gaze naturale care au o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro datorează în 2025 atât ICAS, cât și IMCA. Asta în condițiile în care în 2024 marile firme au datorat exclusiv ICAS. Cu toate că au fost avertizați de riscul acestui efect indirect, parlamentarii n-au făcut ajustările necesare pe noua lege.
Mai exact, Consiliul Economic și Social atenționa, în avizul său pe forma de proiect a Legii 290/2024, că „este incorectă extinderea ariei de aplicare prin eliminarea sintagmei [ce excepta plătitorii ICAS de plata IMCA]. Această extindere (...) conduce la interpretarea conform căreia, în cazul societăților cu activități în sectoarele petrol și gaze naturale, în [2025], se aplică concomitent atât impozitul de 1%, cât și cel de 0,5%, asupra aceleiași baze de impozitare, ceea ce înseamnă o dublă impunere a unor sectoare care oricum sunt supraimpozitate.”
Acum rămâne de văzut dacă autoritățile vor interveni cu modificări până la finalul anului curent sau dacă vor lăsa lucrurile așa.